În lipsă de parcuri, constănțenii își petrec timpul liber în parcarea de la LIDL

Parcarea magazinului LIDL din zona Km. 5, Constanța, este plină de copii și adulți. Foto: Constanța 100%, 16 iunie 2020

Constanța nu are prea multe parcuri, dar oamenii simt totuși nevoia de spațiu verde. Soluția pe care au găsit-o zeci de locuitori din zona Km. 5: parcarea de la LIDL.

În seara aceasta, pe mica peluză verde a magazinului, dar și în parcare, erau 82 de persoane: 44 de copii și 38 de adulți. Mulți dintre copii se jucau pe iarbă, alții se alergau prin parcare.

„Oamenii vin aici pentru că nu prea au unde să se ducă. Sunt mai multe blocuri în zonă, sunt și case, dar nu e niciun parc, așa că seara se înghesuia pe peluza asta amărâtă și în parcare”, ne-a spus un constănțean.

Ne-a mai spus că, în multe seri, sunt peste 100 de persoane.

În mod normal, n-ar avea voie aici. Este un spațiu privat. În parcare, e chiar periculos să te joci. Probabil că există însă înțelegere din partea conducerii LIDL. Pe de altă parte, ce suflet să ai să dai afară zeci de copii?

Spațiul verde, mult sub suprafața recomandată

În Constanţa sunt 14,8 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor, conform Strategiei de Dezvoltare şi Promovare a Turismului, su 15 mp, conform studiului „Oraşe Magnet”, realizat de specialiştii Băncii Mondiale. Nu stăm bine într-un clasament național. Baia Mare are 141 mp, pe primul loc. E urmată de Miercurea Ciuc – 46 mp, Bistriţa – 43 mp, Craiova – 39 mp, Suceava – 35 mp, Călăraşi – 29 mp. Satu Mare, Cluj Napoca, Bucureşti, Iaşi, Vaslui, Slobozia, Alexandria, Botoşani şi Zalău au peste 20 de mp. Recomandarea europeană este de 26 mp.

Soluția Băncii Mondiale

Banca Mondială, care are un parteneriat cu primăria din Constanţa pentru promovarea viziunii unui oraş smart şi competitiv care, are o soluție: realizarea de parcuri metropolitane, care să satisfacă nevoile mai multor localităţi dintr-o zonă metropolitană.

În Strategia de Dezvoltare şi Promovare a Turismului în municipiul Constanţa, propunerea este de transformare în parcuri a fostelor situri industriale, lăsate în paragină. „Există posibilităţi de creştere a spaţiului public verde în zone strategice ale municipiului, prin reconversia unor terenuri „brownfield” şi foste situri industriale, în prezent dezafectate”, se menţionează în strategie. De exemplu, depozitele dezafectate ale Oil Terminal.

„Guerrilla gardening”

La nivel mondial, protejarea și dezvoltarea spațiilor verzi din marile orașe este de mai mult timp o provocare la care trebuie să răspundă municipalitățile, pentru reducerea poluării prin dezvoltarea infrastructurii „verzi“ și „albastre“ – parcuri și lucii de apă. Din anii ’70, în Statele Unite, Marea Britanie, Japonia, Germania, Canada sau în Australia se implementează conceptul „guerrilla gardening“ (gherila verde), care constă în crearea de spaţii verzi în special în zonele urbane cele mai aglomerate.

Acest concept a fost lansat de Liz Christy, împreună cu grupul său, „Green Guerrilla“, care în anul 1973 a reușit să transforme un teren viran din Bowery Houston (New York) în prima grădină comunitară din metropola americană. În centrul Londrei, de pildă, există parcuri private, cu aproape 100% vegetație, cu câteva alei, teren de tenis și un chioșc cu cărți, din care poți lua una să citești, unde familiile care locuiesc în zonă au acces în baza achitării unei taxe.


sprijina-jurnalismul-independent
Constanta-financiara-sigla-jpg

Articole recente

Un comentariu

Leave a Reply

Your email address will not be published.