Instanța a decis ca Nicușor Constantinescu să aibă regim deschis de detenție

Nicusor Constantinescu duba DNA 2016 (14)

Instanța a decis ca Nicușor Constantinescu, fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, să aibă regim deschis de detenție, dar acest lucru nu se aplică, a anunțat, pe Facebook, fiica sa.

Aceasta spune că a încercat să îl viziteze, dar că nu a reușit.

„În data de 13.09.2019, tatălui meu i-a fost acceptată cererea de schimbare a regimului de executare a pedepsei din regim închis in regim deschis (de către Judecătoria Medgidia ). Booon ! Din data de 13.09.2019 (adică de 5 zile !!!) încerc să fac o programare la vizită cu pachet la Penitenciarul Poarta Alba (ca și cum nu am altceva de făcut decât să trimit mailuri la penitenciar din ora in ora ca să binevoiască stimabilii angajați sa răspundă). Cu toate că decizia Judecatoriei Medgidia este definitivă si executorie,Penitenciarul Poarta Alba REFUZĂ să îl mute la REGIM DESCHIS si să mă programeze la vizită!”, a scris ea.

Fiica mai spune că „securiștii” vor plăti pentru acest lucru.

„SECURIȘTILOR, veți plăti toți, până la ultimul ,cu vârf si îndesat pentru aceste abuzuri si umilințe! PE LUMEA ASTA!”, a închis aceasta mesajul.

Potrivit regimuri de executare a pedepselor privative de libertate, regimul deschis se aplică iniţial persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii de cel mult un an. Iată ce spune Administrația Națională a Penitenciarelor:

Tipurile regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate

Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt, în ordinea descrescătoare a gradului de severitate, următoarele:

a) regimul de maximă siguranţă;

b) regimul închis;

c) regimul semideschis;

d) regimul deschis.

Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate se diferenţiază în raport cu gradul de limitare a libertăţii de mişcare a persoanelor condamnate, modul de acordare a drepturilor şi de desfăşurare a activităţilor, precum şi cu condiţiile de detenţie.

Regimul de maximă siguranţă

Regimul de maximă siguranţă se aplică iniţial persoanelor condamnate la pedeapsa detenţiunii pe viaţă şi persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de 13 ani, precum şi celor care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului.

În mod excepţional, natura şi modul de săvârşire a infracţiunii, precum şi persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate în regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate, în condiţiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim de maximă siguranţă sunt supuse unor măsuri stricte de pază, supraveghere şi escortare, sunt cazate, de regulă, individual, prestează muncă şi desfăşoară activităţi educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, moral-religioase, instruire şcolară şi formare profesională, în grupuri mici, în spaţii anume stabilite în interiorul penitenciarului, sub supraveghere continuă, în condiţiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Categorii de persoane cărora nu li se aplică regimul de maximă siguranţă

Regimul de maximă siguranţă nu se aplică următoarelor persoane condamnate:

a) care au împlinit vârsta de 65 de ani;

b) femeilor însărcinate sau care au în îngrijire un copil în vârstă de până la un an;

c) persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate, precum şi celor cu afecţiuni locomotorii grave.

Regimul închis

Regimul închis se aplică iniţial persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de 3 ani, dar care nu depăşeşte 13 ani.

În mod excepţional, natura şi modul de săvârşire a infracţiunii, persoana condamnatului, precum şi comportarea acesteia până la stabilirea regimului de executare pot determina includerea persoanei condamnate în regimul de executare imediat inferior sau superior ca grad de severitate, în condiţiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim închis sunt cazate, de regulă, în comun, prestează muncă şi desfăşoară activităţi educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, moral-religioase, instruire şcolară şi formare profesională, în grupuri, în interiorul penitenciarului, sub pază şi supraveghere, în condiţiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim închis pot presta munca şi pot desfăşura activităţi educative şi culturale în afara penitenciarului, sub pază şi supraveghere continuă, cu aprobarea directorului penitenciarului.

Regimul semideschis

Regimul semideschis se aplică iniţial persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 3 ani.

În mod excepţional, natura şi modul de săvârşire a infracţiunii, persoana condamnatului, precum şi comportarea acesteia până la stabilirea regimului de executare pot determina includerea persoanei condamnate în regimul de executare imediat inferior sau imediat superior ca grad de severitate, în condiţiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim semideschis sunt cazate în comun, se pot deplasa neînsoţite în zone prestabilite din interiorul penitenciarului, prestează muncă şi desfăşoară activităţi educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, moral-religioase, instruire şcolară şi formare profesională, sub supraveghere, în grupuri, în spaţii din interiorul penitenciarului care rămân deschise în timpul zilei, în condiţiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim semideschis pot presta muncă şi desfăşura activităţi educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, moral-religioase, instruire şcolară şi formare profesională, în afara penitenciarului, sub supraveghere inclusiv electronică, în condiţiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Regimul deschis

Regimul deschis se aplică iniţial persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii de cel mult un an.

În mod excepţional, natura şi modul de săvârşire a infracţiunii, persoana condamnatului, precum şi comportarea acesteia până la stabilirea regimului de executare pot determina includerea persoanei condamnate în regimul de executare imediat superior ca grad de severitate, în condiţiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim deschis sunt cazate în comun, se pot deplasa neînsoţite în zone prestabilite din interiorul penitenciarului, pot presta munca şi pot desfăşura activităţi educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, moral-religioase, instruire şcolară şi formare profesională, în afara penitenciarului, fără supraveghere, în condiţiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Regimul de executare a pedepsei privative de libertate se stabileşte de către comisia de individualizare, la prima întrunire a acesteia, după terminarea perioadei de carantină şi observare sau după aplicarea regimului provizoriu.

Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate în regimul imediat inferior ca grad de severitate se poate dispune, ţinându-se seama de natura şi modul de săvârşire a infracţiunii, dacă persoana condamnată:

a) a avut o bună conduită, stabilită prin raportare la recompensele acordate şi sancţiunile aplicate şi nu a recurs la acţiuni care indică o constantă negativă a comportamentului;

b) a stăruit în muncă sau s-a implicat activ în activităţile stabilite în Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică.

Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate într-unul mai sever se poate dispune, în orice moment al executării pedepsei, dacă persoana condamnată a comis o infracţiune sau a fost sancţionată disciplinar pentru o abatere disciplinară foarte gravă sau pentru mai multe abateri disciplinare grave.

Conform deciziei 323/12.02.2009 modificată şi completată prin decizia 430/02.06.2009 a directorului general al A.N.P. unitatea noastră a fost profilată pe ţinerea în custodie a condamnaţilor definitivi din regimul semideschis şi deschis.

Nicușor Constantinescu, fost președinte al Consiliului Județean Constanța, a fost condamnat, în iulie 2019, la 10 ani de închisoare cu executare. Decizia ICCJ este definitivă.

Nicușor Constantinescu este acuzat că în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa a autorizat plăţi nelegale şi a prejudiciat instituţia cu peste 30 milioane de lei şi statul cu peste un milion de lei.

Alături de Constantinescu au fost trimise în judecată alte 15 persoane, Regia Autonomă Judeţeană de Drumuri şi Poduri Constanţa şi două firme.

Magistrații Curții de Apel București l-au condamnat pe fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, în primă instanță, în iulie 2016, la 15 ani de închisoare, decizia fiind ulterior contestată.

În acest dosar, Instanța Supremă a condamnat-o pe Felicia Tăicuțu, fost director general al Direcției Generale Economico – Financiare din cadrul Consiliului Județean Constanța, la 3 ani închisoare cu suspendare.

Titi Cenușă, fost arhitect șef în cadrul Direcției Generale de Urbanism și Lucrări Publice a Consiliului Județean Constanța și Simion Lucian, fost șef al Serviciului Utilități Publice din cadrul Consiliului Județean Constanța, au fost achitați de către magistrați în timp ce Constantin Vlăducă, inginer în cadrul Serviciului Utilități Publice din cadrul Consiliului Județean Constanța, a primit doi ani de închisoare cu suspendare.

George Adrian Gâmbuțeanu, fost director general al Regiei Autonomă Județeană de Drumuri și Poduri Constanța, a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, iar Gică Ene, fost inginer silvic în cadrul Regiei Autonomă Județeană de Drumuri și Poduri Constanța, a primit o pedeapsă de doi ani de închisoare cu suspendare.

Procurorii DNA îl acuză pe Nicușor Constantinescu că, în perioada 2010 – 24.03.2014, alături de R.A.J.D.P. Constanța și Gâmbuțeanu Adrian George au constituit un grup infracțional organizat, la care ulterior au aderat și o parte din restul inculpaților, având ca scop săvârșirea unor infracțiuni îndreptate împotriva intereselor economice ale Consiliului Județean Constanța.

Nicușor Constantinescu și-a îndeplinit, spun procurorii, în mod defectuos atribuțiile de serviciu care decurgeau din calitatea de președinte al Consiliului Județean Constanța, determinând un prejudiciu în dauna Consiliului județean Constanța în valoare de 30.782.039 lei.

„La comiterea infracțiunilor de abuz în serviciu, inculpatul Constantinescu Nicușor Daniel a fost ajutat de ceilalți inculpați, cu funcții de conducere în cadrul U.A.T.J. Constanța, care și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, după cum urmează:

– Tăicuțu Felicia, nu a urmărit legalitatea cheltuielilor angajate de la bugetul U.A.T.J., în cadrul programelor arătate, împrejurări care au dus la plata nelegală a sumelor de bani amintite, către R.A.J.D.P. Constanța.

– Cenușă Titi, Simion Lucian și Vlăducă Constantin nu au verificat respectarea și aplicarea corectă a tehnologiilor de execuție, a contractelor și normelor tehnice în vigoare și au admis la plată lucrări corespunzătoare din punct de vedere calitativ și cantitativ.

– Gâmbuțeanu Adrian George a emis facturile care au condus la plata nelegală a sumelor de bani de către U.A.T.J. Constanța către R.A.J.D.P. Constanța. 

– Țițimeaua Ionuț a încălcat dispozițiile legale care interzic plata în avans din fonduri publice pentru achiziția de imobile, prevederile procesului verbal de negociere și a modificat natura actului juridic încheiat cu SC Stop SRL, contribuind astfel la efectuarea de plăți nelegale către societatea comercială amintită.

– Pârvu Tudorel și Gavrilă Dima Bogdan Teoniu i-au ajutat pe inculpații Constantinescu Nicușor Daniel și Tăicuțu Felicia să comită infracțiunea de abuz în serviciu reținută în sarcina lor, prin semnarea unor acte adiționale, în legătură cu contractul de închiriere al celor 11 autoturisme”, arată procurorii, în rechizitoriu.

Aceasta este o nouă decizie definitivă de închisoare cu executare pe numele lui Nicușor Constantinescu. El execută deja o pedeapsă de şapte ani şi patru luni de închisoar după contopirea celor două condamnări definitive primite, cea de cinci ani de închisoare în dosarul Centrului Militar Zonal şi cea de cinci ani din dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri (în acest dosar, Radu Mazăre a fost condamnat la 9 ani de închisoare cu executare).

El mai are şi alte condamnări în prima instanţă şi alte dosare în care este judecat pe fond. De altfel, în luna mai, fostul baron PSD a fost condamnat de Tribunalul Constanţa la patru ani de închisoare cu executare în dosarul achiziţiei unui elicopter pentru situaţii de urgenţă, în cadrul unui program transfrontalier. Decizia instanţei nu este definitivă. Pe 15 decembrie 2014, elicopterul s-a prăbuşit în Lacul Siutghiol din Mamaia, iar cele patru persoane aflate la bord – pilotul Petre Corneliu Cătuneanu, copilotul Ginel Claudiu Crăcănel, medicul Laura Vizireanu şi asistenta medicală Gabriela Camelia Harton – au murit.


Puteți urmări Constanța 100% și pe Google News sau canalul de WhatsApp.

Conținutul website-ului www.ct100.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informațiile publicate pe acest site sunt protejate de către prevederile naționale și internaționale legale în vigoare. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conținutului acestui website.

Comentariile la articole sunt moderate. Așa se întâmplă încă din 2015, de la înființarea Constanța 100%. Am luat această decizie pentru a evita injuriile, calomniile, informațiile false. Dacă doriți să comentați, vă solicităm să folosiți un limbaj decent, să nu folosiți atacuri la persoană și nici informații false. Utilizatorului îi revine întreaga responsabilitate a comentariilor și a acțiunilor sale decurgând din acest act.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Next Post

Garajele de la Flămânda, veșnice

mie sept. 18 , 2019
Primăria Constanța începuse o campanie curajoasă de dărâmare a garajelor din oraș. Există însă zone unde aceste garaje par veșnice, nu s-a atins nimeni de ele. Cel mai bun exemplu: cele din zona Flămânda, una dintre cele mai aglomerate din oraș. Dacă ați ajuns la Flămânda dimineață sau după-amiază, când […]
garaje flămânda

V-ar putea interesa și: