Investiția de peste 30 de miliarde de lei care va schimba radical județul Constanța

Consiliul Județean Constanța și Asociația de Dezvoltare Durabilă lucrează la un proiect care va schimba fundamentat modul de transport în județul Constanța. O investiție estimată la 30 de miliarde de lei, care va avea implicații majore economice și sociale. Este vorba despre realizarea unor rute de transport metropolitan, care vor deservi cele mai aglomerate localități.

Cele două instituții nu au stat degeaba. S-a realizat deja un studiu de oportunitate, din care vom prezenta detalii pe larg. Se caută și o sursă de finanțare viabilă. De acest aspect se ocupă Stelian Budeș, președintele ADD, unul din cei mai buni profesioniști în atragerea de fonduri europene pe care îi are județul.

„Având în vedere faptul că alocările pe actuala etapă de programare cu Comisia Europeană (2020–2027) sunt epuizate, ba chiar și supracontractarea de 300% este atinsă, am discutat cu reprezentanții Ministerului Transporturilor și CFR oportunitatea demarării achiziției unor servicii pentru întocmirea studiului de fezabilitate, care să permită depunerea unei aplicații de finanțare pentru următoarea etapă de programare 2027–2034. Anterior demarării unei asemenea achiziții, am solicitat Ministerului Transporturilor și CFR încheierea unui acord de asociere, în temeiul art. 11 indice 2 din OUG nr. 12/1998, cu modificările și completările ulterioare, în prezent având un dialog constant cu cei de acolo pentru definitivarea acestui demers. Abia după aceea vom elabora în comun, chiar dacă SF-ul va fi contractat de CJC sau ADD (rămâne de văzut, juridic, care este forma acceptată de finanțator pentru a putea cere la rambursare aceste cheltuieli atunci când vom depune aplicația de finanțare a lucrărilor de investiții rezultate din SF), elementele de intervenție pe infrastructura feroviară și cele adiacente acesteia. A doua parte a anului 2026 ar trebui să fie ținta pentru a demara această activitate.”, ne-a spus Stelian Budeș.

Studiul de oportunitate a fost realizat de Rheinbrucke SRL, o companie specializată în astfel de lucrări, înființată în 1991.

Trei tronsoane

Investiția propusă este structurată pe trei tronsoane de transport feroviar, iar staționările aferente fiecărui tronson sunt localizate în localități pentru care au fost deja stabilite Planuri de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), conform reglementărilor legale în vigoare.

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă este un document strategic care are ca scop îmbunătățirea modului în care oamenii se deplasează într-un oraș sau într-o zonă metropolitană, având în vedere aspectele de mediu, economice și sociale. PMUD-ul trebuie să integreze diferite forme de transport (public, privat, pietonal, pe bicicletă) și să fie orientat către crearea unui sistem de transport sustenabil pe termen lung.

Tronsonul 1: Cernavodă Pod – Saligny – Mircea Vodă – Medgidia – Castelu – Dorobanțu – Poarta Albă HC – Basarabi – Valu lui Traian – PALAS – Constanța

Tronsonul 2: Constanța – Agigea Nord – Agigea Ecluză – Eforie Nord – Eforie Sud – Tuzla HC – Costinești – Costinești Tabără HC (Schitu) – Peșcarus HC (23 August) – Halta Neptun – Neptun – Mangalia

Tronsonul 3: Constanța – Palazu Mare – Ovidiu – Lumina – Mamaia Sat – Năvodari – Capu Midia – Mihail Kogălniceanu

Avantajele transportului feroviar metropolitan

Transportul feroviar metropolitan prezintă multiple avantaje, relevă studiul:

• Reducerea timpilor de deplasare între principalele localități și municipiul Constanța.
• Decongestionarea rețelei rutiere prin scăderea numărului de autoturisme și autobuze pe drumurile naționale.
• Reducerea emisiilor de carbon și promovarea unui transport mai prietenos cu mediul.
• Creșterea accesibilității zonelor periurbane și rurale, facilitând dezvoltarea economică și socială.
• Îmbunătățirea conexiunilor între modurile de transport existente, precum portul Constanța, Aeroportul Mihail Kogălniceanu și stațiunile de pe litoral.

Analiza celor trei tronsoane

Tronsonul 1: Cernavodă Pod – Saligny – Mircea Vodă – Medgidia – Castelu – Dorobanțu – Poarta Albă HC – Basarabi – Valu lui Traian – Palas – Constanța

Caracteristici și oportunități

Acest tronson acoperă legătura dintre Cernavodă și municipiul Constanța, tranzitând o serie de localități cu potențial ridicat pentru transportul feroviar de tip metropolitan. În prezent, linia feroviară dintre Cernavodă și Constanța este funcțională, dar necesită modernizări pentru a deveni competitivă față de transportul rutier.

Intervenții necesare

Modernizarea infrastructurii feroviare pentru a permite circulația trenurilor metropolitane la intervale regulate și cu viteze competitive. Modernizarea stațiilor și haltelor, inclusiv dotarea acestora cu peroane accesibile, sisteme de informare electronică și spații pentru biciclete. Implementarea unui sistem de ticketing integrat cu transportul public din Constanța. Construirea unor parcări de tip Park & Ride în stațiile Medgidia, Basarabi și Valu lui Traian, pentru a încuraja utilizarea transportului feroviar în detrimentul autoturismelor.

Beneficii anticipate

Reducerea timpului de călătorie între Cernavodă și Constanța. Scăderea traficului rutier pe DN22C și autostrada A2. Creșterea accesibilității pentru navetiști și locuitorii zonelor periurbane.

Tronsonul 2: Constanța – Agigea Nord – Agigea Sud – Eforie Nord – Eforie Sud – Tuzla HC – Costinești – Costinești Tabără – 23 August – Lazu Nord – Lazu – Mangalia

Caracteristici și oportunități

Acest tronson deservește zona litorală, oferind o alternativă rapidă și eficientă pentru transportul de persoane între stațiunile turistice și municipiul Constanța. De asemenea, poate deveni o soluție viabilă pentru transportul zilnic al angajaților din sectorul turistic.

Intervenții necesare

Modernizarea căii ferate și electrificarea traseului, pentru creșterea eficienței și reducerea timpilor de parcurs. Reabilitarea stațiilor și haltelor turistice, pentru a le face mai atractive și funcționale. Crearea unor zone intermodale în Eforie Nord, Costinești și Mangalia, care să permită transferul facil către autobuze și microbuze. Digitalizarea serviciilor, inclusiv aplicații mobile pentru cumpărarea biletelor și afișarea în timp real a trenurilor.

Beneficii anticipate

Reducerea aglomerației pe DN39 în sezonul estival. Creșterea atractivității transportului public pentru turiști și localnici. Reducerea impactului asupra mediului prin utilizarea transportului feroviar în locul autoturismelor personale.

Tronsonul 3: Constanța – Palazu Mare – Ovidiu – Lumina – Mamaia Sat – Năvodari – Capu Midia – Mihail Kogălniceanu

Caracteristici și oportunități

Acest tronson conectează municipiul Constanța cu zona de nord a județului, incluzând localități cu un ritm ridicat de urbanizare și dezvoltare economică. De asemenea, linia feroviară poate deservi platformele industriale și portuare din Năvodari și Capu Midia, oferind o alternativă viabilă la transportul rutier.

Intervenții necesare

Reabilitarea liniei feroviare și construirea unor stații noi, pentru a deservi mai bine localitățile emergente. Integrarea cu transportul public din Constanța, prin conexiuni eficiente la autobuze și alte moduri de transport. Asigurarea unor frecvențe ridicate ale trenurilor, astfel încât transportul feroviar să devină competitiv în raport cu transportul auto. Conectarea liniei feroviare cu Aeroportul Mihail Kogălniceanu, pentru a facilita accesul către infrastructura aeriană a județului.

Beneficii anticipate

Creșterea accesibilității pentru populația din zona de nord a județului. Reducerea timpilor de transport între Constanța și Năvodari. Stimularea dezvoltării economice prin facilitarea mobilității forței de muncă.

Lucrările vor dura 10 ani

„Lucrările de modernizare și reabilitare a căii ferate, cât și includerea hub-urilor de transport feroviar au un orizont de timp avut în vedere de 10 ani, conform recomandărilor de realizare a analizei cost-beneficiu.”, se arată în studiu.

La sfârșitul acestei perioade se așteaptă realizarea de lucrări de întreținere periodică. Pe parcursul acestei perioade de 10 ani, obiectivul proiectului investițional va fi unul deplin.

Perioada de viață a modernizării poate fi considerată astfel ca timpul scurs până în anul în care va fi nevoie de o a doua reabilitare. Această durată – 10 ani – este considerată ca fiind perioada de analiză.

Perioada de executare a proiectului a fost estimată de către proiectantul de specialitate la 3–4 ani.

Construcția infrastructurii feroviare

Construcția propriu-zisă a căii ferate presupune o lungime de 143,41 km. Aceste lucrări includ construcția șinelor, podurilor, viaductelor, tunelelor, gabaritelor pentru curbe și rampe; instalațiile de semnalizare, electrificare și sisteme de comunicație pentru siguranță.

Externalități adiționale sunt: creșterile economice din zonele conectate funcțional și atracția spre imobile de calitate ridicată în apropierea urbelor și mai departe de zonele industriale.

Creșterea socială este greu de cuantificat monetar și greu de cuantificat ca impact fără o analiză de detaliu, dar va ajuta la îmbunătățirea strategiilor de dezvoltare metropolitană, în sistem integrat.

Media de km pe persoană per călătorie este de 40 km.

Impactul estimat din creșterea numărului de călători este de 300% față de anul 2023, prin facilitarea transportului feroviar.

Îmbunătățirea infrastructurii va genera beneficiile de continuitate a operării transportului feroviar în sistem funcțional, pe aceleași premise ca și până acum.

Km total parcurși pe an pentru toți călătorii în anul 2023: 58.356.000 km.

Datele și valoarea totală a investiției

Conform informațiilor oferite de studiu, investiția este de peste 30 de miliarde de lei.

• Valoarea totală a investiției (cu TVA): 30.202.118.933,89 RON
• Valoarea totală pentru C+M (Construcții + Montaj): 19.248.543.176,95 RON
• Valoarea documentațiilor tehnico-economice (Capitolul 3): 1.027.772.386,34 RON

Va crește economia județului

Trenul metropolitan va duce la creșterea atractivității economice a zonei. Investițiile în infrastructură vor atrage investitori și vor stimula dezvoltarea economică în regiunile deservite de proiect, creând noi oportunități economice și locuri de muncă. Aceste activități economice suplimentare vor contribui la reducerea perioadei de amortizare a investiției.

Hub-urile de transport vor contribui la dezvoltarea urbanistică a zonelor adiacente, atrăgând noi proiecte rezidențiale și comerciale, ceea ce va adăuga la valoarea economică a regiunii și va duce la creșterea veniturilor din taxe și impozite.

Estimarea fluxului de venituri și recuperarea investiției

Recuperarea completă a investiției va depinde de mai mulți factori, cum ar fi: cifra exactă a veniturilor generate anual din transportul de pasageri și marfă, activitățile comerciale și alte surse; costurile de operare și întreținere ale infrastructurii, care vor scădea pe măsură ce infrastructura devine mai eficientă; măsurile de stimulare a utilizării transportului feroviar, inclusiv reduceri de tarife, integrarea cu alte moduri de transport și facilități adiacente care vor atrage mai mulți călători și companii de transport de marfă.

Concluzii

Amortizarea investiției în modernizarea infrastructurii feroviare și a hub-urilor de transport se va realiza pe o perioadă de timp relativ scurtă, estimată între 10 și 20 de ani, în funcție de volumul de utilizatori și de activitățile economice generate. Beneficiile economice și sociale, cum ar fi creșterea eficienței transportului, crearea de locuri de muncă și stimularea economiei locale, vor contribui semnificativ la recuperarea costurilor și la aducerea unui plus de valoare regiunii pe termen lung.