Când explozii puternice au distrus o parte din conductele Nord Stream, liderii mondiali s-au grăbit să arate cu degetul spre Moscova. O serie de oficiali occidentali se îndoiesc însă acum că Kremlinul a fost responsabil, conform The Washington Post.
După ce exploziile de la sfârșitul lunii septembrie au deteriorat grav conductele submarine construite pentru a transporta gaze naturale din Rusia în Europa, liderii mondiali au dat rapid vina pe Moscova pentru un act de sabotaj. Odată cu apropierea iernii, se părea că Kremlinul intenționează să sugrume fluxul de energie către milioane de oameni de pe tot continentul, un act de „șantaj”, au spus unii lideri, menit să amenințe țările să își retragă sprijinul financiar și militar pentru Ucraina.
Dar acum, după luni de investigații, numeroși oficiali spun în privat că Rusia ar putea să nu fie de vină până la urmă pentru atacul asupra conductelor Nord Stream.
„Nu există nicio dovadă în acest moment că Rusia s-a aflat în spatele sabotajului”, a spus un oficial european, el făcând referire la informațiile strânge în ultimele săptămâni.
Nimeni nu se îndoiește că exploziile au fost un demers intenționat. Un oficial al guvernului german, care își desfășoară propria anchetă, a spus că explozibili par să fi fost plasați în exteriorul structurilor.
Dar chiar și cei care au cunoștințe interne despre detaliile criminalistice nu leagă în mod concludent Rusia de atac, au spus oficialii, vorbind sub condiția anonimatului pentru a împărtăși informații despre progresul anchetei, dintre care unele se bazează pe informații secrete.
Având în vedere adâncimea relativ mică a conductelor avariate – aproximativ 80 de metri la locul unei explozii – o serie de actori diferiți ar fi putut, teoretic, să fi reușit atacul, posibil cu utilizarea de drone submersibile sau cu ajutorul navelor de suprafață, au spus oficialii.
Lista suspecților nu se limitează doar la țările care dețin submarine cu echipaj sau expertiză în demolări la adâncime.
Scurgerile au avut loc în zonele economice exclusive din Suedia și Danemarca. Națiunile europene au încercat să cartografieze ce nave se aflau în regiune în zilele dinaintea exploziilor, în speranța de a dezvălui câmpul suspecților. „Știm că la această cantitate de explozibili trebuie să fie un actor la nivel de stat”, a declarat ministrul finlandez de externe Pekka Haavisto într-un interviu luna aceasta.
Câțiva oficiali și-au exprimat regretul că atât de mulți lideri mondiali au arătat cu degetul spre Moscova, fără a lua în considerare alte țări, precum și grupuri extremiste, care ar putea avea capacitatea și motivul de a conduce atacul.
Pe măsură ce ancheta se prelungește, scepticii subliniază că Moscova a avut puțin de câștigat din deteriorarea conductelor care alimentau gaze naturale din Europa de Vest din Rusia și generau venituri anuale de miliarde de dolari.
„Raționamentul potrivit căruia Rusia [a atacat conductele] nu a avut niciodată sens pentru mine”, a spus un oficial vest-european.
Oficialii europeni și americani care continuă să creadă că Rusia este cel mai probabil vinovat spun că a avut cel puțin un motiv plauzibil: atacarea Nord Stream 1 și 2, care nu generau niciun venit pentru a umple cuferele rusești, au demonstrat că conductele, cablurile și alte infrastructura submarină era vulnerabilă și că țările care susțineau Ucraina riscau să plătească un preț groaznic.
„Nu este un lucru bun”, a spus un oficial norvegian cu privire la posibilitatea ca exploziile Nord Stream să rămână nerezolvate.
