Într-un discurs rostit miercuri la Munich Leaders Meeting, organizat la Washington de prestigioasa Conferință de Securitate de la München, vicepreședintele Statelor Unite, JD Vance, a declarat că Rusia „cere prea mult” pentru a pune capăt războiului din Ucraina, exprimând astfel frustrările crescânde ale administrației Trump în încercările sale de a convinge Moscova să accepte negocieri de pace, scrie Politico.
Vance a subliniat că SUA încearcă să obțină un acord pe termen lung, după ce Rusia a respins apelul american pentru o încetare a focului de 30 de zile, motivând că o astfel de pauză ar permite Ucrainei să se regrupeze, ceea ce nu servește intereselor strategice ale Kremlinului.
„Rușii cer un anumit set de concesii pentru a pune capăt conflictului. Noi credem că cer prea mult”, a declarat Vance, adăugând că Rusia va trebui, în cele din urmă, să cedeze în anumite privințe.
Această poziție marchează o schimbare de ton în administrația Trump, care până acum s-a arătat dispusă să joace un rol de intermediar neutru. Președintele Donald Trump sugerase recent că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, doar „trage de timp”, afirmând într-o postare pe platforma sa Truth Social că „poate nici nu vrea să oprească războiul”.
Cu toate acestea, Vance nu a amenințat explicit cu sancțiuni, ci a punctat că următorul pas important este ca Rusia și Ucraina să accepte să se așeze la aceeași masă. „Vrem ca ambele părți să convină asupra unor linii directoare de bază pentru a începe discuțiile directe”, a spus vicepreședintele, recunoscând totodată că „există un gol imens” între pozițiile celor două tabere și că medierea americană nu poate funcționa în lipsa unui contact direct între Kiev și Moscova.
Tonul lui Vance a fost considerabil mai diplomatic față de intervenția sa din februarie, la Conferința de Securitate de la München, unde a stârnit reacții dure criticând guvernele europene pentru că ar ignora voința cetățenilor, ar periclita libertățile religioase și ar eșua în a gestiona migrația ilegală.
De această dată, în fața unei audiențe formată din lideri transatlantici sceptici față de politica externă a administrației Trump, Vance a pledat pentru unitatea dintre SUA și Europa: „Suntem în aceeași echipă civilizațională.” A glumit că „echipa sa era foarte nervoasă” înaintea discursului și a recunoscut că nu era sigur dacă va mai fi invitat după intervenția din februarie.
Răspunsurile sale mai echilibrate au redus tensiunea în sală, deși nu au convins pe toată lumea. Un participant european a declarat că „a plecat mai puțin îngrijorat” decât a venit, însă un altul a punctat că discursul nu a oferit răspunsuri clare: „Câte concesii sunteți dispuși să faceți Rusiei? Dacă Ucraina nu poate adera la NATO, cum o veți apăra de viitoare invazii rusești?”
Poziția percepută ca „neutră” a lui Vance între Rusia și Ucraina a fost criticată de un alt participant: „Una dintre părți este agresorul, cealaltă luptă pentru supraviețuire. Un discurs frumos nu schimbă realitatea morală.”
Pe fundalul acestei reuniuni, o nouă dispută diplomatică a izbucnit între SUA și Germania, după ce Berlinul a declarat partidul de extremă dreapta AfD drept organizație extremistă. Secretarul de stat american, Marco Rubio, a numit decizia „tiranie mascată”, în timp ce noul cancelar german, Friedrich Merz, a replicat ferm: „Aș încuraja guvernul american să lase politica internă germană în seama Germaniei.”
