Legea pensiilor private a picat la CCR! Consecințele pentru români

Curtea Constituțională a admis sesizările depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție și de AUR împotriva legii care stabilea modul de retragere a sumelor din pensiile private. Actul normativ declarat neconstituțional prevedea că, după pensionare, participanții la Pilonul II și III puteau lua imediat doar 30% din bani, restul urmând să fie plătit lunar, pe o perioadă de cel mult opt ani.

Judecătorii constituționali au amânat de două ori pronunțarea – pe 5 și 12 noiembrie – înainte de a decide admiterea obiecțiilor.

Legea trecuse de Parlament pe 8 octombrie, în plenul Camerei Deputaților, unde POT s-a abținut, iar AUR a votat împotrivă. Textul prevedea și o excepție: persoanele diagnosticate cu boli oncologice ar fi putut retrage integral suma într-o singură tranșă.

Atât AUR, cât și ICCJ au sesizat CCR, contestând modul în care legea limitează accesul românilor la propriile economii din Pilonul II și III.

Argumentele ICCJ: O ingerință nejustificată asupra dreptului de proprietate

Înalta Curte a susținut că sumele din conturile Pilonului II sunt proprietatea privată a participanților, administratorii având doar un rol de gestiune, iar statul doar supraveghere, fără drept de dispoziție asupra activelor.

ICCJ consideră că:

• limitarea retragerii la 30% și plafonarea pensiei lunare la nivelul indemnizației sociale pentru pensionari,
• stabilirea valorii pensiei viagere exclusiv de către furnizor,

reprezintă o ingerință nejustificată în dreptul de proprietate și în libertatea contractuală.

Magistrații avertizează că, în lipsa unui scop clar și a unei compensații, această ingerință „devine o privare de proprietate nejustificată, echivalentă cu o expropriere indirectă”.

ICCJ critică și ideea ca plata pensiilor să nu fie realizată de fondurile de pensii, subliniind că românii și-au construit planurile financiare pe cadrul legal actual, care garantează caracterul privat al activelor.

În opinia instanței supreme, argumentele Guvernului – creșterea sumelor acumulate și apropierea valului de pensionări după 2030 – nu justifică restrângerea dreptului de proprietate.

AUR a contestat legea

AUR a contestat la rândul său legea, acuzând că statul și administratorii fondurilor sunt principalii beneficiari ai noilor reguli.

Potrivit AUR:

• administratorii fondurilor ar câștiga mai mult din comisioane (0,21% – 0,27%) dacă banii rămân blocați ani în conturi;
• statul ar găsi un „colac de salvare” pentru buget, într-un context în care se împrumută masiv și costisitor.

Reprezentanții AUR susțin că legea dinamitează încrederea românilor în sistem:

„Este o încălcare vădită a încrederii românilor și o preluare ilegitimă a controlului asupra sumelor de bani. Guvernul transmite practic că banii tăi nu mai sunt ai tăi.”

AUR consideră că legislația creează un precedent periculos, arătând că regulile pot fi schimbate chiar înainte ca oamenii să își primească drepturile pentru care au contribuit zeci de ani.

Consecințele pentru români

Decizia CCR înseamnă că, pentru moment, regulile actuale de retragere a banilor din Pilonul II și III rămân neschimbate. Românii nu vor fi obligați să se limiteze la retragerea a doar 30% din economiile lor la pensionare și nici nu vor fi condiționați să primească restul banilor eșalonat pe opt ani. În practică, hotărârea Curții blochează o reformă care ar fi redus controlul participanților asupra propriilor fonduri și ar fi diminuat flexibilitatea financiară la momentul ieșirii la pensie. De asemenea, Guvernul este obligat să revină cu o nouă legislație, în concordanță cu Constituția, ceea ce prelungește starea de incertitudine pentru actualii contribuabili și pentru cei care se apropie de vârsta de pensionare.