Statul român, cu concursul Comisiei Europene, a dat o lovitură grea „băieților deștepți” din Portul Constanța. Una dintre afacerile cele mai profitabile, care ajungea la circa 100.000 de euro pe zi, a fost preluată de la privați și este acum administrată de stat.
De la 1 ianuarie 2021, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA efectuează serviciile de pilotaj în porturile maritime românești cu propriul corp de piloți, asigurând astfel continuitatea manevrelor maritime în condiții de siguranță, fără a bloca industria portuară și economia națională.
„Măsura a fost determinată de faptul că, la 31 decembrie 2020, au expirat contractele încheiate cu cele 4 firme de pilotaj, iar acestea au refuzat să presteze serviciile de pilotaj, după această dată, în condițiile specificate în contractul cadru publicat pe website-ul administrației. Pentru a evita blocarea navigației în porturile maritime și pentru a nu afecta activitatea tuturor celor care depind de industria portuară, în prezent, CN APM asigură serviciile de pilotaj cu 9 piloți, echipa fiind în dezvoltare. CN Administrația Porturilor Maritime este pregătită să asigure acest serviciu până la momentul în care operatorii privați vor reuși să presteze pilotajul în condițiile de siguranță și securitate necesare. Administrația Porturilor Maritime va presta acest serviciu nediscriminatoriu, în condiții egale în ceea ce privește calitatea, durata și prețul.”, a precizat noul director general al companiei, Florin Goidea.
Astfel, în perioada 1 – 4 ianuarie, au fost efectuate în deplină siguranță un număr de 55 manevre, navele intrând sau ieșind din porturi fără întârzieri.
„Administrația Porturilor Maritime îi asigură pe toți clienții și partenerii săi că porturile Constanța, Constanța – zona Midia și Mangalia vor funcționa neîntrerupt și la cele mai înalte standarde de siguranță.” a mai spus șeful CN APM.
O decizie europeană
Preluarea serviciului nu este o noutate, dar este de importanță majoră, pentru că vorbim despre un serviciu care are legătură directă cu siguranța navigației, dar și unul care aduce venituri de milioane de euro anual. Încă din februarie 2017, Parlamentul European și Consiliul Europei au stabilit un cadru privind furnizarea de servicii portuare și a normelor comune privind transparența financiară a porturilor. Documentul poate fi consultat AICI. CNAPMC a organizat mai multe dezbateri pe această temă. Un exemplu, AICI.
Ministerul Transporturilor spune că soluția adoptată este corectă din cel puțin patru motive:
- competiția în pilotaj împiedică realizarea unui serviciu eficient și crește costurile totale ale acestuia;
- în condiții de concurență siguranța serviciului de pilotaj este compromisă;
- conform Capitolului II din Regulamentul (UE) 352/2017 serviciul public de pilotaj a fost exceptat de la aplicarea regulilor concurențiale;
- piloții trebuie să acționeze cu deplină integritate, fără presiune comercială, pentru a putea realiza siguranța, securitatea și sustenabilitatea ecologică a serviciului.
O anchetă laborioasă
Până pe 31 iulie 2012, serviciile acestea erau asigurate prin contracte încheiate direct între societăți de agenturare și întreprinderile care prestau astfel de servicii. Din 1 august 2012, compania statului care administrează porturile maritime, respectiv Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța, a luat decizia că încheie contracte de prestări servicii cu trei firme de pilotaj, Canal Sea Services, Black Sea Pilots şi Maritime Pilot, și o singură societate de remorcaj, Logistic Remo Services, companie înfiinţată în acest scop de trei operatori. Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa SA (CNAPM) a dispus măsuri draconice celor care au participat la licitație. La remorcaj, de exemplu, firma trebuia să aibă cel puțin 17 remorchere. Din 7 firme care activau, numai Logistic Remo Services, înfințată cu câteva luni înainte, a îndeplinit condițiile. „Numărul minim de remorchere stabilit de către CNAPM este mai mare decât numărul minim impus prin lege”, spune Consiliul Concurenței.
CNAPM a impus un program de desfășurare a activității pentru aceste firme, dar a impus și practicarea unor tarife, toate acestea „încălcând principiul fundamental de concurență conform căruia structura pieței, a prețurilor și a tarifelor practicate în cadrul acesteia se va determina liber, pe baza raporturilor dintre cerere și ofertă”.
Asta stă scris în reclamația pe care una dintre firmele autorizate de către Ministerul Transporturilor, alungată din port, a depus-o la Consiliul Concurenței în august 2012. Au urmat și altele.
Erau nemulțumiți și operatorii portuari, puși în situația de a colabora numai cu anumite firme, numai una în cazul remorcajului, la anumite tarife. După o anchetă laborioasă, instituția a finalizat un raport de 134 de pagini și a aplicat amenzi-record, în 2016, pentru înțelegeri și abuz de poziție dominantă. Din totalul de amenzi aplicate anul trecut de Consiliul Concurenței, de 68,4 milioane de lei, o treime, 22,3 milioane de lei, revine acestui caz. Am scris pe larg despre acest lucru încă din 2017, în România liberă.
Amendă record a Consiliului Concurenței
CNAPMC şi şase firme de pilotaj şi remorcaj din portul Constanţa au fost amendate în 2016 cu 22,3 milioane lei (5 milioane euro) de către Consiliul Concurenţei pentru că au constituit carteluri în porturile Constanţa, Midia şi Mangalia de la Marea Neagră, prin care au blocat intrarea pe piaţă a altor companii şi au mărit preţurile la niveluri duble sau triple faţă de cele din alte porturi ale Uniunii Europene, a anunţat, luni, autoritatea anti-monopol. Asta înseamnă o treime din totalul amenzilor aplicate de Consiliul Concurenței în acel an. Companiile de pilotaj şi remorcaj amendate sunt Canal Sea Services SRL, Black Sea Pilots SRL, Maritime Pilot SRL, Black Sea Services SRL, Compania de Remorcare Maritimă Coremar SA şi Logistic Remo Services SRL. Compania de stat Administraţia Porturilor Maritime, controlată de Ministerul Transporturilor, a primit cea mai mare amendă, de 11,9 milioane lei (2,65 milioane euro), fiind considerată principala responsabilă de abuzul de pe piaţă în unul din cele două cazuri descoperite de către inspectorii Consiliului Concurenţei. Consiliul Concurenţei a început o anchetă în portul Constanţa în noiembrie 2012, iar în aprilie a fost declanşată o nou anchetă, după ce mai multe companii au acuzat administraţia portului de abuz de poziţie dominantă şi au înaintat plângeri autorităţii anti-monopol.
„Sancţiunile au fost aplicate în cadrul investigaţiei declanşate, în luna noiembrie 2012, pe piaţa serviciilor de pilotaj şi remorcaj de manevră a navelor maritime în porturile ce se află în administrarea CNAPM. În urma investigaţiei, Consiliul Concurenţei a constatat existenţa mai multor fapte anticoncurenţiale (înţelegeri şi abuz de poziţie dominantă) care au eliminat concurenţa în porturile Constanţa, Midia şi Mangalia, ceea ce a condus la blocarea intrării pe piaţă a altor operatori şi, implicit, la reducerea atractivităţii acestor servicii pentru potenţialii investitor”, a precizat autoritatea, potrivit news.ro.
Primul cartel este cel de pe piaţa de pilotaj, la care înţelegerea s-ar fi realizat doar între firmele private care au primit contracte de la stat. Astfel, Administraţia Porturilor Maritime asigură serviciile de pilotaj în porturile pe care le administrează – Constanţa, Midia şi Mangalia – prin încheierea unor contracte de prestări servicii cu firme private care trebuie să îndeplinească criterii legate de numărul de piloţi şi pilotine. Pilotinele sunt ambarcaţiuni care însoţesc navele mari la intrarea şi la ieşirea din port sau care servesc la transportul piloţilor spre bordul navei. În 2012, contractele au fost încheiate de către compania de stat cu trei firme – Canal Sea Services, Black Sea Pilots şi Maritime Pilot.
„Cei trei operatori s-au înţeles să excludă orice formă de concurenţă atât din partea altor companii, cât şi între ei. Practic, s-au înţeles, să-şi coordoneze activitatea prin intermediul unui pilot şefşi să folosească în comun pilotinele. Mai mult, exista o clauză de penalizare care prevedea ca operatorul care iese din înţelegere să plătească 5 milioane euro”, acuză Consiliul Concurenţei.
Principalul efect al cartelului a fost majorarea preţurilor la niveluri cu mult peste cele practicate în alte porturi concurente.
„Această practică a condus la creşterea tarifelor pentru serviciile de pilotaj, aspect menţionat, de altfel şi de raportul privind Impactul reglementărilor în vigoare asupra mediului concurenţial, realizat de OECD, publicat in iunie 2016. Documentul arată că tarifele pentru serviciile de pilotaj percepute în porturile maritime din România sunt de 2 sau 3 ori mai mari decât cele percepute în alte porturi UE, care gestionează un volum total de bunuri comparabil (greutate brută), cum ar fi Barcelona, Valencia, Genova şi Koper”, arată comunicatul autorităţii.
Al doilea cartel a fost constituit pe piaţa de remorcaj, de data aceasta cu participarea statului.
Astfel, contractele au fost încheiate de către compania de stat cu patru firme – Canal Sea Services SRL, Black Sea Services SRL, Compania de Remorcare Maritimă Coremar SA şi Logistic Remo Services SRL -, însă Administraţia Porturilor Maritime a impus un mecanism care a obstrucţionat competiţia.
„CNAPM facturează aceste servicii, deşi nu prestează în mod direct nicio activitate. Din sumele încasate, CNAPM îşi reţine 25%, împărţind restul în mod egal operatorilor, indiferent de numărul de manevre executate de fiecare. Prin acest comportament, practic, a fost eliminată orice formă de concurenţă între companiile care executau servicii de pilotaj, dezavantajând în mod direct beneficiarii acestor servicii”, a descoperit Consiliul Concurenţei.
În plus, compania de stat a impus condiţii mai restrictive decât cele prevăzute de lege pentru obţinerea autorizaţiei pentru serviciile de remorcaj.
„De exemplu, numărul minim de remorchere stabilit de către CNAPM este mai mare decât numărul minim impus prin lege. În acest mod, autoritatea portuară a restricţionat concurenţa, creând barieră la intrarea pe piaţa serviciilor de remorcaj”, a menţionat Consiliul Concurenţei.
Din raportul complet al Consiliului Concurenței reies informații inedite. Astfel, de exemplu, firmele de pilotaj amendate, reunite într-o asociație, încheiaseră un regulament în care se stipula că asociația preia sau înlocuiește titularii contractului cu CNAPMC și chiar condițiile de pensionare. Astfel, orice pilot primea, la pensionare, 40.000 de euro drept clauză de neconcurențe și era obligat să depună la asociație brevetul maritim. „În cazul în care asociatul nu respectă clauzele, Asociația va reține din suma cuvenită asociatului și va plăti obligațiile către piloții salariați sau pensionari și va sancționa asociatul cu o penalitate de 100.000 de euro”, se arată în document. Și în ceea ce privește remorcajul, ”cei trei s-au asigurat că vor fi singurii care vor furniza servicii de remorcaj (niciun alt operator nu putea îndeplini singur criteriile impuse de CNAPM, ci numai prin asociere cu unul dintre cei trei). Prin înțelegerea încheiată, Canal Sea Services, Black Sea Services şi Coremar s-au asigurat însă că niciunul dintre ei nu va ieşi din asociere, în caz contrar fiind obligat să plătească despăgubiri de 10.000.000 euro către celelalte două”, potrivit Consiliului Concurenței.
Pentru a evita repetarea acestor situaţii, Consiliul Concurenţei a susținut recomandarea OECD privind înfiinţarea unei autorităţi independente de reglementare pe piaţa transporturilor navale, care să stabilească condiţiile de acces pe piaţa serviciilor portuare şi să asigure transparenţa financiară a porturilor.
