
După această furtună ce a rupt câmpia subacvatică de alge, următoarea va aduce celebrele meduze albastre, aflate acum în larg, bucurându-se de căldură și abundența hranei. Este anunțul făcut de Adrian Bîlbă, doctor în Științe.
„Nu trebuie să ne speriem, e un fenomen natural, aceste meduze trăiesc doar un an, iar la sfârșitul verii cele pier.”, spune el.
Specia se numește științific Scyphozoa: Rhizostomeae Rhizostoma pulmo. În 2021 au generat o explozie populațională și în M. Adriatică – golful Trieste.
„Se reproduc atât sexuat cât și asexuat prin fragmentare (strobilare), ceea ce generează această capacitate de a crește brusc populațiile m de pe un larg areal. Sunt favorizate de schimbările climatice, dar și de adaptarea rapidă la acidiefierea oceanelor – datorată dizolvării dioxidului de carbon din atmosferă.”, explică Adrian Bîlbă.
Totodată reducerea numerică a peștilor și țestoaselor (în Mediterană) le avantajează, atât în sensul că nu mai sunt prădate, dar și a disponibilității hranei, a planctonului pe care acestea îl consumă.
Pot constitui sursă de proteină pentru utilizare în nutriția peștilor de acvacultură, de colagen pentru industria cosmeticelor, dar și substanțe cu proprietăți antibiotice și biostimulatoare, utile în cea farmacologică. Este interesant cum aceste vietăți reușesc să se protejeze de infecții virale sau bacteriene, fără a avea un sistem imunitar cu celule specializate. Produc însă numeroase proteine cu rol imunitar între care lizozimul este cel mai cunoscut.
„În Marea Neagră au pătruns și s-au adaptat relativ recent, inclusiv în condițiile mai reduse de salinitate din nord. Totuși preferă ape calde bogate în plancton fiind mai puțin prezente la gurile fluviilor unde apa are o cantitate mare de sedimente.”, a mai explicat dr. Bîlbă.