Senatorul PNL Gabriela Horga, președinta Comisiei de buget-finanțe din Senat, susține că România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB, mai mic cu 0,7 puncte procentuale față de cel programat inițial, de 8,4%. Liberalul califică rezultatul drept „un adevărat miracol bugetar” și lansează un atac direct la adresa PSD și a fostului ministru de Finanțe Adrian Câciu.
Într-o postare publică, Gabriela Horga afirmă că România „poate avea disciplină bugetară”, subliniind că performanța a fost obținută în condițiile unui buget construit inițial pe supraestimări de venituri și subestimări de cheltuieli, buget propus de fostul premier Marcel Ciolacu.
Senatorul PNL precizează că Ilie Bolojan a preluat conducerea Guvernului abia în a doua parte a anului 2025, însă, în acest interval, ar fi reușit să stabilizeze cheltuielile publice și să revigoreze veniturile bugetare. Potrivit acesteia, reducerea deficitului s-a realizat fără a tăia cheltuielile esențiale, fiind acoperite integral:
- plata pensiilor și salariilor majorate în 2024;
- cel mai mare volum de investiții publice;
- cofinanțarea proiectelor europene (PNRR și fonduri de coeziune);
- rambursarea concediilor medicale restante către angajatori;
- cheltuielile de apărare;
- plățile restante pentru proiectele din Anghel Saligny și continuarea investițiilor CNI.
„În ciuda măsurilor nepopulare aplicate în ultima perioadă, România a pornit pe calea corectă – reducerea deficitului, reducerea împrumuturilor și creșterea credibilității economice internaționale”, afirmă Horga.
În același timp, senatorul liberal îl acuză pe Adrian Câciu că ar manipula date bugetare și ar distribui „știri false” pentru a apăra „erorile financiare uriașe” comise de PSD în perioada 2023–2025. Horga amintește că, la momentul învestirii Guvernului Bolojan, în luna iunie, deficitul ajunsese deja la aproximativ 70 de miliarde de lei, cu 6,2 miliarde mai mare decât în 2024.
De cealaltă parte, președintele PSD Sorin Grindeanu a transmis că nimeni din Guvern nu ar trebui să se laude cu un deficit mai mic decât cel asumat în fața Comisiei Europene, susținând că nu poți revendica o performanță dacă aceasta a fost obținută prin tăieri de investiții și creșteri de taxe și impozite.
