Monopolul de stat, bomba din economia românească

economie in scadere

 

Vă mai amintiți de monopolul de stat din economie? De vremurile când nu existau nici firme private, nici concurență, și când statul controla absolut totul?

Se pare că, pentru unii, nostalgia acelor vremuri este atât de puternică încât acest gen de economie a început să reînvie. De fapt, ca să fim drepți, nu credem că de nostalgie este vorba, ci despre altfel de interese, personale, care nu au nimic de-a face cu economia de piață.

Cel mai bun exemplu de monopol în economie este ceea ce se întâmplă acum în administrațiile locale.

Confort Urban SRL, societate aflată în subordinea Primăriei Constanța, a avut, din 1999 până în prezent, o cifră de afaceri de puțin peste 305 milioane de lei. Mare parte a acestor bani provine din atribuiri directe, adică din lucrări pe care Primăria Constanța le-a comandat. Fără licitații, fără concurență. În ciuda acestui fapt – sau, poate, tocmai din acest fapt, Confort Urban a înregistrat pierdere de peste 140 de milioane de lei. Credeți că o firmă privată și-ar fi permis luxul de a avea astfel de pierderi imense, aproape de jumătate din cifra de afaceri? Evident, nu, ar fi dat faliment de mult. Dacă ne uităm la aceste cifre, pare mai mult decât clar că astfel de SRL-uri, care aparțin de primării, nu au la bază o rațiune econmică sau financiară, ci una mai mult politică și mai puțin administrativă.

Dincolo de aceste cifre stă însă altceva: calitatea lucrărilor. Atunci când există concurență între companii, prețurile scad și calitatea lucrărilor crește. Uitați-vă la telefonia mobilă, este cel mai bun exemplu. Prețurile abonamentelor sunt în continuă scădere, oferta serviciilor se îmbunătățește constant. Așa ar fi trebuit să fie și în domeniul construcțiilor, dacă ne referim la Confort Urban, dacă primăria ar fi avut interesul să organizeze licitații corecte, transparente. Nu a avut acest interes. Ba, mai mult, director al Confort Urban a fost, ani mulți, un tip care a recunoscut că a luat șpagă un Porsche de circa 100.000 de euro, de la un furnizor. Un cuib de viespii, am putea să-l numim, dacă ne uităm la ce grozăvii a descoperit acolo Curtea de Conturi Constanța.

Modelul Confort Urban a fost preluat acum și de primării mai mari, cum ar fi Primăria Generală a Municipiului București. Gabriela Firea a înființat, anul trecut, nu mai puțin de 22 de companii subordonate primăriei. Acestea au, în 2018, un buget estimat de 1,2 miliarde lei.

„Din această sumă, circa 370 milioane merg pentru cheltuieli de personal, companiile estimând că până la finalul anului vor avea circa 8.000 de angajați (3.000 doar la Compania Municipală de Pază și Protecție). Pentru investiții, însemnând mașini, calculatoare, scule, echipamente, se estimează suma de 300 milioane lei.”, potrivit unei analizat Hotnews.

La Primăria Capitalei, doar aparatul din subordine are circa 890 de angajați, iar cheltuielile de personal, atât pentru aparatul propriu, cât și pentru instituțiile din subordine, cel puțin încă 1000 de persoane, se ridică în 2018 la 377 milioane lei. Banii celor 22 de companii vor veni în principal din contracte cu Primăria Capitalei pentru prestarea diverselor servicii, de la gestionarea parcărilor publice, iluminat stradal, întreținere spații verzi și cimitire, construcții imobile și străzi, proiectare, până la vânzarea de energie termică. Până acum, de aceste servicii se ocupa fie Primăria prin instituțiile din subordine, fie erau concesionate/prestate de operatori privați.

Exemplul a fost preluat și de primarul sectorului 3 din București, Robert Negoiță, care a înființat, tot în 2017, 7 firme subordonate primăriei. Acestea se ocupă de aproape tot ce înseamnă administrarea unui oraș, de la străzi la salubritate, deszăpezire, dar și ordine și protecție și internet și tehnologie. Poate că nu o să vă mire faptul că, în 2017, toate cele 7 firme au fost pe pierdere. De asemenea, poate nu o să vă mire că în ele sunt cooptate politicieni din PMP și PNL, pentru a anula opoziția față de primarul PSD. Cum nu o să vă mire că Robert Negoiță și-a propulsat fosta cumnată la conducerea uneia dintre firme.

Monopolul acesta de stat are și alte efecte economice extrem de grave pentru mediul de afaceri. Angajații din aceste societăți primesc salarii imense față de cei de la privat. La stat, salariile au crescut DUBLU față de privat, dar creșterea nu se bazează pe productivitate, ci este una artificială, din condei. Sau, dacă vreți, politică. În mai 2018, față de mai 2017, în sectorul public salariile au crescut cu 24,4%, în vreme ce în sectorul privat ele au avansat cu 11,7%. Potrivit unei analize realizată de Profit.ro, Media salarială la stat a depășit pragul de 700 de euro net în acest an, iar funcționarii publici câștigă aproape 900 de euro, nivel similar celui din Polonia și peste cel din Ungaria. Au crescut și salariile din mediul privat, dar mult mai lent, și se află la nivelul de acum 5-9 ani înregistrat în Ungaria și Polonia.

Foarte multă lume fie a migrat către stat, fie vrea să o facă, în condițiile în care salariile sunt mai mari și locurile de muncă mai sigure.

Acesta este tabloul sumbru al monopolului de stat spre care se îndreaptă România: companii care consumă resurse uriașe de la bugetele publici, dar produc numai pierderi, salariați la stat plătiți regește, dar care produc pierderi, nepotisme și politică de cadre. În tot acest timp, firmele private care mai rezistă (și rezistă greu), se chinuie să supraviețuiască și să facă profit, pentru a plăti taxe și impozite din care să primească salarii grase tot acest sistem guvernat de stat și de politicieni iresponsabili.

Când nu o vor mai putea face, România va intra într-o criză profundă.

Donații pentru un jurnalism independent

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.