Moștenirea PSD: Constanța joacă în liga mică. Se bate cu Dej, Turda și Buzău; Oradea, Cluj sau Iași sunt departe

Reșița, un oraș de 83.000 de locuitori, a atras fonduri europene de aproape 139 milioane euro. Constanța a reușit numai 78 milioane euro

UrbanizeHub a elaborat și anul acesta un așa-numit „Îndrumar pentru Primari” și a realizat un top cu cele mai eficiente 10 primării din țară.

Topul pleacă de la un set de indicatori obiectivi, suplimentați cu o abordare subiectivă – ns-au uitat mai ales la primăriile cu realizări aparte sau inovații într-un domeniu sau altul. Conform Îndrumarului, cel mai important indicator pentru performanța unei administrații locale este forța sectorului privat. Fără un sector privat performant, nu contează cât beton și asfalt toarnă o primărie. Din păcate însă, foarte puține primării își asumă în mod direct un rol activ în dialogul cu sectorul privat. În cele mai fericite cazuri, primăriile au grijă să creeze condiții favorizante atunci când un investitor strategic anunță intenția de a veni la nivel local.

Ca atare, primul indicator la care s-au uitat a fost capacitatea de a mobiliza fonduri europene. Este indicatorul cel mai des folosit pentru a măsura proactivitatea și implicarea unei administrații locale în România, în momentul de față. Pentru a calcula acest indicator, au profitat de baza de date pusă recent la dispoziție de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Datele acestea au fost suplimentate cu date disponibile separate pe programele Interreg, ce au adus venituri adiționale importante localităților din județele de graniță. 

Deși Constanța se află în top 10, cifrele prezintă o realitate dură: în timpul PSD, Constanța a ajuns să se compare cu orașe precum Dej, Turda sau Buzău. Cluj-Napoca și Oradea sunt la mare distanță.

Din păcate, topul nu include – și noi credem că este o greșeală – orașe precum Timișoara, Sibiu sau Galați, care stau foarte bine la atragerea de fonduri europene.

Încă ceva: o mare parte din fondurile europene atrase în Constanța sunt de fapt atrase de RAJA, nu de primărie.

Trebuie menționat că datele acestea pe fonduri europene nu reprezintă absorbție efectivă, ci toate proiectele europene contractate până în martie 2021. Având în vedere că gradul de supra-contractare al fondurilor europene a ajuns la 130%, la nivel național, nu vom vedea modificări mari față de aceste cifre. Rămâne să vedem dacă primăriile vor reuși să și absoarbă aceste fonduri contractate. O altă mențiune necesară este că aceste sume reprezintă estimări. Multe proiecte sunt făcute în parteneriat, și nu am avut întotdeauna la dispoziție defalcarea sumelor pe parteneri. Situația exactă și finală o vom avea odată ce execuțiile bugetare pe 2023 vor fi disponibile. Atunci vom ști ce s-a cheltuit efectiv. Momentan, vedem din cifrele existente, că investițiile de capital pe 2014-2020 (ce includ și investițiile făcute din fonduri proprii) sunt mult sub sumele contractate pe fonduri europene – ceea ce indică dependența mare a primăriilor din România de fonduri europene și necesitatea gândirii unor soluții pentru a crește veniturile proprii.

Cu toate acestea, autorii studiului au cuvinte frumoase pentru Constanța. Iată ce spun:

„Constanța are o capacitate aparte de a atrage investiții strategice în infrastructură publică. Alții vorbesc de centură metropolitană, ei au rezolvat-o de mult; alții vor conexiune mai bună pe cale ferată, ei ajung acum în două ore la București, și vice-versa; alții vor autostradă, ei au trecut deja la alte nevoi. În perioada de programare 2007-2013 s-au numărat printre principalii beneficiari, la nivel agregat, ai fondurilor europene. Pentru perioada de programare 2014-2020, ei au rămas în top, cu un portofoliu de proiecte europene de aproximativ 7,3 miliarde RON – pe locul doi după Iași. Dacă însă la Iași, proiectul cel mai mare în lista de proiecte europene, Spitalul Regional, are șanse mici să fie implementat, la Constanța, proiectele mari au fost deja implementate (de ex. extinderea plajei) sau sunt în curs de implementare. Constanța mai are încă mult de lucru pe partea de atragere a investitorilor strategici și pe partea de regenerare urbană, dar a făcut pași concreți în această direcție. Constanța este acum unul din puținele orașe cu un birou dedicat atragerii de investiții private și cu un pachet comprehensiv de ghiduri de regenerare urbană pentru întreg orașul.”


energia residence
sprijina-jurnalismul-independent

2 comentarii

  • daca la fiecare initiativa a primarului ii punem piedica si-l acuzam de o posibila frauda sau interese atunci ce rezultate vreti Chitac a vrut sa faca platforma industriala care aduce bani buni Toti au sarit ca arsi In orasele pe care le pomeniti ca sint inaintea noasta au de mult asa ceva si acum culeg roadele Daca vrem sa se miste si la noi ceva atunci trebuie lasate ambitiile politice si sa facem o echipa comuna pentru binele orasului Mincatoria ne duce la mizerie

    • Daca nu punea in aceasi galeata platforma industriala cu preluarea de catre Adm. Locala a Portului Turistic si a lacului Tabacariei cred ca trecea proiectul fara probleme.

Leave a Reply

Your email address will not be published.