Multinaționalele au imunitate în România?

Zeița Themis, personaj mitologic ce reprezintă justiția. Balanța și sabia pe care le poartă sunt simbolurile dreptății. Are ochii legați, pentru a simboliza că „vede” cu cei interiori, care au abilitatea de a judeca faptele inculpaților pe baza unor concluzii interioare drepte, fără să fie influențată
Zeița Themis, personaj mitologic ce reprezintă justiția. Balanța și sabia pe care le poartă sunt simbolurile dreptății. Are ochii legați, pentru a simboliza că „vede” cu cei interiori, care au abilitatea de a judeca faptele inculpaților pe baza unor concluzii interioare drepte, fără să fie influențată

Dacă urmărim cazurile mari de corupție din România, vom observa că în marea majoritate este vorba despre firme autohtone. Am urmărit cu atenție, în ultimii ani, cazurile în care apar – dacă apar – multinaționale. Unele dintre ele au fost în vizorul procurorilor, dar a fost ca un foc de paie: dosarele s-au stins aproape la fel de repede precum au început.

În acest timp, firmele românești sunt verifica de-a fir a păr de procurorii mai multor parchete. Se deschid dosare de cercetare penală pentru sume infime, mai mici decât cheltuielile de cercetare/judecată. Mai mulți oameni de afaceri români s-au plâns de presiunea pe care o pun procurorii asupra firmelor lor.

„Nu se poate vorbi de o reconstrucție, de prosperitate cu frică. Nu cu mascați, nu cu frică, nu cu dosare”, punea punctul pe i, recent, cel mai important investitor din turismul românesc.

O spun și alții. Nu vor să nu mai fie verificați. Dimpotrivă, vor o măsură egală pentru toți, români și străini deopotrivă.

Firmele românești sunt controlate la sânge, chiar și dacă i se cuiva că nu au plătit un leu la stat. Vorbim de firme care plătesc taxe și impozite, care susțin economia românească. Procurorii, pentru sume infime, le fac dosare penale. La fel procedează și ANAF. „Numai cine nu muncește nu greșește” – aceasta este o deviză adevărată. În opinia noastră, greșelile neintenționate ar trebuie nu să fie iertate, ci să fie sancționate în consecință, dar nu să se înceapă un război împotriva firmelor românești, să se treacă imediat la desființarea firmelor. Statul român nu le oferă, în unele cazuri, nici măcar garanția dreptului de proprietate, dar știe să le execute pentru sume erori neintenționate. În nicio țară din Uniunea Europeană nu se dă cu barda în firme, ci se caută soluții. Așa am văzut în Germania, Franța, Italia, Austria, în țări civilizate. Totul pentru ca firmele să rămână în viață, să-și țină angajații, să-și plătească taxele și impozitele. Chiar și acestea se negociază, în sensul în care firmele beneficiază de amânări, dacă nu au bani la momentul scadenței.

Ne-am adus aminte de acest lucru citind declarațiile recente ale procurorului DNA Negulescu. Omul poate că are păcatele lui, dar ce spune în legătură cu dosarul Lukoil, instrumentat în 2014, este de luat aminte.

„În anul 2014, în urma unor investigații pe care le-am făcut împreună cu colegii mei polițiști, la un moment dat, în luna octombrie cred, am decis să intrăm în percheziție la combinatul Petrotel Lukoil, în Ploiești, și în urma perchezițiilor efectuate, la câteva zile sau chiar a doua zi, am decis să punem sechestru asigurator pe toate bunurile mobile și imobile aparținând societății Petrotel Lukoil inclusiv pe rezerva strategică și subliniez acest aspect pentru că ulterior o să vă explic ce s-a întâmplat referitor la această rezervă strategica pe care am pus sechestru.”, a declarat Negulescu, la Realitatea Plus. Era atunci procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.

A mai spus că premierul de atunci a făcut declarații în care luat apărarea angajaților, încercând, în opinia sa, „să inducă opiniei publice ideea că instituirea sechestrului asigurator este de natură să lase fără loc de muncă 3,500 de persoane”.

„La un moment dat am fost chemat in birou la dl procuror general Liviu Tudose, care mi-a spus ca urmeaza sa avem o intalnire .. era procuror general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti.. mi-a adus la cunostinta ca urmeaza sa avem o intalnire sau sa am o intalnire ca eu, trebuia sa am aceasta intalnire cu anume un domn Nekrasov, era al doilea om in compania Lukoil Moscova, dupa dl Alec Perov care, am inteles tot de la dl Tudose, nu avea dreptul sa intre in spatiul european, avea interdictie sa intre in spatiul European.”, a mai spus Negulescu.

Mai mult puteți citi despre această poveste pe Realitatea Plus.

Cazul OMV

Nu este însă singurul caz în care este implicată o multinațională și în care s-a pus batista pe țambal. Ne aducem aminte și de celebrul caz al OMV Petrom. La începutul anului 2015, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a deschis de mai bine de un an şi patru luni un dosar penal în care investighează OMV Petrom pentru o evaziune fiscală de aproape 120 milioane de lei realizată prin intermediul unei companii off-shore din paradisul fiscal din Isle of Man (Insula Omului). Ancheta penală împotriva OMV Petrom a fost demarată de procurorii DIICOT, dar niciuna dintre părți și nicio altă autoritate a statului român nu au făcut public acest demers.

Anul trecut, înainte de sărbătorile de Paști, procurorii au dispus clasarea cauzei cu privire la săvârșirea infracțiunilor de constituire de grup infracțional organizat, evaziune fiscală și spălare de bani.

Deși Fiscul spunea în 2016 că este vorba despre o evaziune fiscală, raport ce îl vom prezenta mai jos, procurorii DIICOT spun acum că ”faptele sesizate reprezintă aspecte de natură fiscală fără a fi întrunite elementele constitutive ale infracțiunii”. În ordonanța de clasare a DIICOT se mai arată că singura acuză de organul fiscal în urma controlului efectuat este aceea că Petrom a creat și interpus în mod artificial în relațiile cu diferiți experți companiile PEPL, CII Partners Malta și CII Group Marta, cu consecința ascunderii materiei impozabile referitoare la contribuțiile sociale.

Mai pe scurt, cei de la ANAF susțineau în procesul verbal făcut după control că în loc să angajeze cu contract de muncă niște specialiști care lucrau pentru OMV Petrom compania a decis să înființeze acele societăți menționate mai sus și să pară că acele societăți detașau expați în interesul OMV în România.

În aceeași ordonanță de clasare a cauzei de către DIICOT, se arată că organul fiscal mai reține în actul de sesizare că presupusa detașare de către cele trei firme de personal – cetățeni originari UE/SEE/Elveția și chiar cetățeni români, pentru a presta muncă la Petrom pe teritoriul României, exploatează o lacună legislativă.

„Or, împrejurarea că legiuitorul român nu a reglementat un domeniu din cele incidente în sfera taxelor și impozitelor datorate pe muncă nu poate fi imputată contribuabilului, cu atât mai puțin putând îmbrăca forma ilicitului penal (…) Așa fiind, faptele sesizate reprezintă aspecte de natură fiscală fără a fi întrunite elementele constitutive ale infracțiunii”, concluzionează procurorul DIICOT Eugen Păun în ordonanța de clasare a cauzei, potrivit sursazilei.ro.

„În anul 2006 societatea verificată (OMV Petrom SA), cu obiectul de activitate ”extracția hidrocarburilor” a înființat în Isle of Man (Insula Omului, UK) o companie cu capital social de 1 (una) liră sterlină, din documentele prezentate reieșind că scopul acestei companii a fost de a asigura personal înalt calificat pentru nevoile proprii. În anul următor societatea a majorat capitalul social prin cooptarea unui nou acționar în persoana unui director al societății verificate, deținerea devenind 50% pentru fiecare acționar.

Din investigațiile realizate de Inspecția Fiscală a rezultat că această companie era condusă efectiv de directori ai societății verificate, persoane fizice străine cu rezidența declarată în România. În anul majorării capitalului social, între societatea verificată și societatea din Insula Omului a fost încheiat un contract de prestări servicii (serviciile nefiind precizate) ce a produs efecte retroactive.

În justificarea serviciilor prestate societatea verificata (OMV Petrom) a precizat că acest contract s-a derulat în fapt ca un contract de punere la dispoziție de personal, prin urmare au fost prezentate Inspecției Fiscale: facturi fiscale, centralizatoare state de plată, contracte de muncă încheiate între experții străini/români și societatea înregistrată în Insula Omului, obiectul contractelor fiind de prestație muncă la societatea verificată, contracte de muncă locale încheiate între experții străini non UE și societatea verificată, fișe de post, rapoarte de activitate etc”, se arată în raportul ANAF pe baza căruia procurorii DIICOT au demarat ancheta penală împotriva OMV Petrom.

Același raport descria metodologia evaziunii fiscale făcută de OMV Petrom.

„Din analiza documentelor prezentate, Inspecția Fiscală a concluzionat că: Societatea din Insula Omului se află sub controlul total al societății verificate (OMV Petrom); Toate cunoștințele și experiența necesare realizării prestării aparțin altor persoane decât celei care a intrat în relația contractuală cu societatea verificată – implicarea societății din Insula Omului a constat doar în semnarea a două împuterniciri date unei societăți afiliată cu societatea verificată; În cadrul acestei tranzacții, societății din Insula Omului nu i-au fost atribuite riscuri și de asemenea nu realizează profit; Obiectul contractelor încheiate între experți și societatea din Insula Omului nu este de angajare la aceasta din urmă și detașarea la societatea verificată, subordonată, coordonată și dependentă de aceasta; la încetarea raporturilor de muncă ale experților cu societatea verificată încetează și contractele încheiate între experți și societatea din Insula Omului; raporturile de muncă născute din aceste contracte nu sunt utilizate în mod normal în cadrul unei practici economice obișnuite; Deși conform contractului de muncă țara de origine este considerată Insula Omului, experții nu au avut nici o legătură cu Insula Omului, centrul intereselor vitale ale acestora fiind, pentru experții străini, țara indicată în contracte la clauza ”punctul de origine”, iar pentru experții români, România; Asistența fiscală acordată experților a fost responsabilitatea societății verificată, aceasta substituindu-se societății din Insula Omului în desemnarea consultantului fiscal și în derularea contractului de asistență fiscală; Nu au fost îndeplinite condițiile de detașare internațională (…) Față de cele de mai sus, Inspecția Fiscală nu a luat în considerare tranzacția dintre societatea verificată și societatea din Insula Omului, aceasta neavând un scop economic, și a considerat că angajatorul este societatea verificată și nu societatea din Insula Omului. Urmare celor de mai sus, în temeiul art. 11 alin (1) tezele I și II, coroborat cu art. 55 alin (2) lit. k) din Codul Fiscal, Inspecția Fiscală a stabilit că societatea verificată (OMV Petrom) datorează impozit pe venitul din salarii, contribuții sociale aferente, și accesorii în suma totală de 119.953.934 lei”, se arată în concluziile raportului Fiscului făcut la OMV Petrom.

OMV spune că cifrele de mai sus reprezintă mai puțin de 1% din cifra de afaceri a companiei.

„La începutul anului 2015 compania a primit rezultatele unui control fiscal de fond care a vizat perioada 2009-2010, în urma căruia au fost stabilite sume suplimentare de plată. Aceste sume suplimentare reprezintă sub 1% din taxele şi impozitele plătite de către companie pentru această perioadă. Impunerea unor taxe şi impozite suplimentare a fost generată de interpretări diferite ale legislaţiei fiscale aplicabile. Întrucât interpretarea companiei este diferită de cea a inspectorilor fiscali, compania a contestat rezultatul controlului. Suma rezultată din interpretarea inspectorilor fiscali a fost achitată de către companie, deşi compania nu-şi însuşeşte această intepretare şi a contestat rezultatele controlului. Compania nu poate face alte precizări la acest moment, întrucât contestaţia companiei nu a fost încă soluţionată. OMV Petrom este printre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat, cu peste 2 miliarde de euro anual, reprezentând impozite, taxe şi contribuţii”, au declarat OMV Petrom referitor la acest caz.



Puteți urmări Constanța 100% și pe Google News sau canalul de WhatsApp.

Conținutul website-ului www.ct100.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informațiile publicate pe acest site sunt protejate de către prevederile naționale și internaționale legale în vigoare. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conținutului acestui website.

Comentariile la articole sunt moderate. Așa se întâmplă încă din 2015, de la înființarea Constanța 100%. Am luat această decizie pentru a evita injuriile, calomniile, informațiile false. Dacă doriți să comentați, vă solicităm să folosiți un limbaj decent, să nu folosiți atacuri la persoană și nici informații false. Utilizatorului îi revine întreaga responsabilitate a comentariilor și a acțiunilor sale decurgând din acest act.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Next Post

Decebal Făgădău: „Testarea dascălilor pentru coronavirus va fi decontată de primărie”

lun sept. 7 , 2020
Decebal Făgădău, primarul Constanței, a declarat că testarea dascălilor pentru coronavirus va fi decontată de primărie. „Anul acesta, am propus în ultima ședință de Consiliu Local un amendament prin care am acordat 5 milioane de lei pentru deschiderea școlii în siguranță. Banii aceștia vor merge, cu prioritate, pe baza cererilor […]
decebal fagadau

V-ar putea interesa și: