Secretarul general al NATO, Mark Rutte, le-a propus celor 32 de ţări membre ale alianţei să aloce cel puţin 5% din produsul lor intern brut (PIB) pentru cheltuieli militare şi de securitate până în 2032, a anunţat vineri premierul olandez, Dick Schoof, relatează AFP, preluată de Agerpres.
Mark Rutte se aşteaptă ca la summitul NATO, din iunie de la Haga, obiectivul care trebuie atins până în 2032 „să fie de 3,5% pentru cheltuieli militare şi de 1,5% pentru cheltuieli conexe, precum infrastructură şi securitate cibernetică”, a declarat Schoof într-o conferinţă de presă.
Acest nivel de cheltuieli corespunde solicitărilor formulate în repetate rânduri de echipa preşedintelui american Donald Trump.
Propunerea a fost făcută în urmă cu puţin peste o săptămână de secretarul general al NATO, în vederea unui acord la următorul summit al Alianţei Nord-Atlantice, programat pentru 24 şi 25 iunie la Haga, a explicat Schoof.
Întrebat despre aceste cifre într-o conferinţă de presă vineri, Rutte a refuzat să le confirme.
„Nu voi confirma cifrele (…) Am spus întotdeauna că, dacă ne menţinem la 2% din PIB, nu ne vom putea apăra. Aşadar, trebuie neapărat să creştem cheltuielile pentru apărare”, a spus el, fără a intra în detalii.
Până la sfârşitul anului 2024, 22 de ţări NATO au atins obiectivul de 2% din PIB pentru cheltuieli militare, convenit în 2014 la un summit al Alianţei. Mai multe ţări, inclusiv Italia, Spania şi Belgia, nu au atins încă acest obiectiv.
Pentru anul 2024, bugetul Ministerului Apărării Naționale al României a fost de 8 miliarde de euro, reprezentând 2,3% dintr-un PIB estimat la 350 de miliarde de euro. Din această sumă, 3 miliarde de euro au fost destinate investițiilor, iar 5 miliarde de euro au acoperit cheltuielile de funcționare, inclusiv salarii și pensii.
În 2025, România a planificat alocarea a 2,24% din PIB pentru apărare (42 de miliarde de lei, echivalentul a peste 8,4 miliarde de euro), cu posibilitatea extinderii până la 2,5% în funcție de derularea programelor de înzestrare militară.
Alocarea a 3,5% din PIB pentru cheltuieli strict militare până în 2032 va reprezenta un efort bugetar semnificativ pentru aceste ţări. Pe de alta parte, acestor state le va fi mult mai uşor să aloce 1,5% din PIB pentru cheltuieli legate de securitate, dintre care unele, cum ar fi construcţia infrastructurii de transport, sunt deja luate în considerare.
