Orașul Năvodari, prin primarul Florin Chelaru, a pierdut un proces important pe care îl intentase Curții de Conturi. Instituția este acum obligată să respecte legea.
Procesul a fost intentat de Năvodari, prin primarul PSD Florin Chelaru, iar intimat a fost Curtea de Conturi Constanța. Acesta a emis un raport devastator în care arăta matrapazlâcurile făcute de Primăria Năvodari cu terenuri. Detalii despre raport și despre neregulile grave puteți citi AICI.
Într-una din măsuri, Curtea de Conturi a pus în vedere Primăriei Năvodari să solicite efectuarea unei analize/expertize obiective de către specialiști din cadrul Administrației Bazinale Apele Dobrogea Litoral a lucrărilor de natura construcțiilor hidrotehnice, realizate de către SC Somaco Construct SRL de-a lungul deschiderii la lacul Siutghiol a proprietății agentului economic, din punct de vedere al consolidării cuvetei lacului și zonei de protecție a lacului, astfel cum sunt definite de actele normative în vigoare. Curtea a analizat pe larg acest caz, în care fostul primar condamnat penal Nicolae Matei a impus unei societăți comerciale i se impune o taxă de 2 milioane de euro pentru că a consolidat un teren care, la vremea aceea, nici nu era intabulat de primărie. Taxa a fost impusă invocând că societatea comercială avea acolo un depozit de materiale, când, de fapt, era vorba despre o construcție hidrotehnică, lucru dovedit recent, după ani de luptă în instanță.
Curtea de Conturi a trasat și câteva măsuri clare pentru Primăria Năvodari și pentru Administrația Bazinală a Apelor Dobrogea Litoral, însoțite de termene clare și fără echivoc de punere în aplicare. În schimb, primăria a contestat în instanță o singură măsură din raportul Curții de Conturi, și anume cea care vizează societatea comercială care a primit această taxă fiscală unică în România. O încercare disperată a primăriei și a primarului de a pune sub preș niște fărădelegi comise, în loc să le îndrepte.
După doi ani de procese, Curtea de Apel Constanța a respins ca nefondat demersul Primărie Năvodari. Decizia a fost luată la ultimul termen, pe 17 decembrie 2019, și este definitivă.
Ce trebuia să facă exact Primăria Năvodari și ABADL? În primul rând, ABADL trebuia să delimiteze zona de protecția a lacului Siutghiol, respectiv cei 15 metri de la țărm. Acest lucru trebuia, de fapt, să se facă încă de la intrarea în vigoare a legii apelor, dar nu s-a făcut. N-au avut timp, din 1996 până acum.
În al doilea rând, Primăria Năvodari trebuia să înscrie Lacul Siutghiol în cadastrul apelor, lucru pe care îl putea face gratuit. Prin înscrierea în acest cadastru se crea opozabilitate față de terți. Asta înseamnă că nu mai era necesar intabularea în cartea funciară, iar cei de la Cadastru puteau respinge orice cerere pe care o primeau de intabularea a unui teren câștigat din lac.
În plus, Administrația Națională Apele Române, prin structurile din teritoriu, avea obligația de a face inspecții periodice pe teren, pentru a vedea dacă au loc lucrări care au legătură cu apele. N-au făcut-o niciodată, din știința noastră. De fapt, se vede acest lucru dacă ne uităm la haosul urbanistic de pe malurile lacurilor, nu numai cele din Năvodari.
Toate aceste lucruri trebuie acum făcute obligatoriu de cele două instituții. Orice tragere de timp înseamnă obstrucționarea justiției.
De ce nu s-au făcut până acum? Probabil din cauza unor interese ascunse, probabil că pentru o mână spală pe alta, probabil pentru ca unii să se poată îmbogăți. Asupra acestui subiect însă vom reveni.
