Ne-au cumpărat străinii terenurile agricole? Realitate vs fake news

Teren agricul în zona Medgidia, județul Constanța

Ne-au cumpărat străinii terenurile agricole? Este un subiect la modă, folosit de unii în scopuri propagandistice. Care este însă realitatea?

Străinii, atât persoane fizice, cât și juridice, lucrează în România mult mai puțin teren agricol decât au susținut lideri ai fermierilor și unii politicieni, teza cumpărării masive a pământului românesc de către străini fiind foarte des folosită de propaganda anti-UE, indiferent de sursa de inspirație a acestor mesaje. În realitate, străinii lucrează 422.000 de ha, potrivit Agerpres, care citează dintr-un document al Ministerului Agriculturii. Suprafața arabilă totală a României este de aproximativ 9.500.000 de ha. Prin urmare, străinii lucrează până în 5% din suprafața totală. Procentul vehiculat de propagandă variază între 40% și 60%, scrie lantulalimentar.ro, într-o analiză publicată pe site.

Prin aderarea în 2007 la Uniunea Europeană, România și-a asumat și obligația de a permite cetățenilor europeni, persoane fizice, să achiziționeze terenuri pe teritoriul național. Abia câțiva ani mai târziu, în 2014, autoritățile românești au legiferat această cerință europeană, deși firme din alte state europene exploatau deja terenuri agricole în țara noastră, încă dinainte de aderare. Internalizarea legislației europene a permis, practic, și persoanelor fizice din alte țări europene să devină proprietari, cu acte în regulă, în România, una dintre noile țări comunitare. Imediat după legiferarea acestui drept conferit de tratatele unioniste, în presa din România, cu precădere în presa agricolă, dar și mainstream, au apărut articole, luări de poziție și mesaje alarmiste, care susțineau că pământul românesc va fi acaparat de străini.

Unul dintre cei mai vehemenți adversari ai dreptului cetățenilor din alte state europene de a cumpăra teren agricol în țara noastră a fost Laurențiu Baciu, din poziția de lider al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România ( LAPAR ) , care reunește pe cei mai mari fermieri, Baciu având la rândul său o fermă agricolă în județul Bacău. Laurentiu Baciu (dreapta) alaturi de Dacian Ciolos (stanga)

Citat într-un articol publicat în România Liberă, cu titlul ”România vândută străinilor bucată cu bucată”, Baciu îi acuza de ”ignoranță și lene” pe românii care și-au vândut terenurile străinilor. Acesta a mai afirmat că ”străinii au cumpărat pe nimic cele mai mari și mai bune terenuri”. Baciu a pledat pentru limitarea prin lege a accesului străinilor pe piața funciară din România. Cu siguranță l-am fi auzit și acum proferând aceleași acuzații, dacă între timp nu ar fi fost reținut pentru o noapte și pus apoi sub sub control judiciar, fiind acuzat de delapidare de fonduri din bugetul asociației, mai exact, ar fi cheltuit banii pe cadouri și pe vacanțe petrecute cu prietena sa pe plajele însorite ale Spaniei. Baciu a fost suspendat pentru 60 de zile din funcția de președinte al LAPAR și a dispărut din spațiul public.

Utilizând în campania pentru alegerile europarlamentare din această primăvară un discurs vădit anti-european, fostul lider al PSD, Liviu Dragnea, a susținut că trebuie limitat accesul străinilor la cumpărarea terenurilor agricole din România. În 13 mai 2019, cotidianul.ro a publicat un articol cu titlul ”Terenurile românești, magnet pentru străini” în care l-a citat pe Dragnea: „Au spus agricultura României este praf, e înapoiată, nu avem şanse, hai să vindem şi terenuri. Avem legea vânzării terenurilor în Camera Deputaţilor, o vom adopta. Laurentiu Baciu -stanga, Petre Daea – dreapta

Asta înseamnă că vreau să limităm accesul străinilor la a cumpăra pâmânt din România. Foarte bine, să cumpere, dar să se stabilească aici”. Cotidianul.ro a vehiculat procentul de 40%, cât ar deține străinii din terenurile agricole românești: ”Astfel s-a ajuns ca astăzi, 40% din cele 10 milioane de hectare de teren arabil din România să fie exploatat de către fermieri din alte state.” Revedeți informațiile furnizate de MADR agenției Agerpres. 422.000 de ha din 9.500.000 nu reprezintă nici pe departe 40%! Oricum, partidul lui Liviu Dragnea a pierdut alegerile europarlamentare, iar apoi Liviu Dragnea a pierdut șefia partidului, fiind condamnat la închisoare pentru instigare la abuz în serviciu, în prezent fiind în detenție la Rahova.

Ostilitatea unor mari fermieri și a unor politicieni români față de intararea pe piața funciară a unor jucători străini, în baza tratatelor europene, semnate de România, convine, desigur, Moscovei, ca orice fisură care apare între statele membre și proiectul european, dar nu putem pune neapărat pe seama propagandei rusești această atitudine. E mai degrabă o reacție a marilor fermieri români care se văd concurați în țară de jucători din alte state europene, atrași de prețurile mai mici ale terenurilor, de fertilitatea pământului și, de ce nu, de mediul economic și administrativ să-i spun mai permisiv, ca să nu-i spun corupt. Acești investitori oferă prețuri mai mari pentru achiziționarea terenurilor, decât fermierii români, care se simt frustrați că nu pot cumpăra ei bucata de teren vândută de obicei de un mic proprietar care trăiește la oraș. E o concurență acerbă pe piața funciară, dar fermierii români nu doresc să concureze. Agricultura a devenit profitabilă, tocmai în urma aderării la UE, prin fluxul de tehnologie și de bani dinspre Vest, iar fermierii români au profitat din plin de această deschidere, refuzând însă să accepte anumite reguli europene, cum ar fi de pildă prezența competitorilor străini. Un fel de ”să stea la ei acasă”, deși după 2007 vorbim de o casă comună numită Uniunea Europeană. Comună când e vorba de încasat subvenții și accesat bani europeni, separată când anumite reguli trebuie respectate.

Procentul de 40% ( 10% cetățeni din afara spațiului UE, 30% din spațiul UE ) este preluat dintr-un studiu realizat de Transnational Institute, pentru Parlamentul European, dar autorii studiului precizează că ”în România, nu există informații statistice oficiale cu privire la numărul străinilor care dețin terenuri agricole”.

Iată aici fragmentul din studiul TI:

„În România, nu există informații statistice oficiale cu privire la numărul străinilor care dețin terenuri agricole, dar, conform datelor din diferite surse, în prezent, până la 10% din suprafețele agrare au ajuns în posesia unor investitori din afara UE, iar alte 20-30 sunt controlate de investitori din UE. De exemplu, în județul Timiș, se estimează că aproximativ 150 000 ha de teren agricol, aproape o treime din suprafața agricolă a județului, este cultivată de întreprinderi aflate în proprietatea unor cetățeni italieni. Cea mai mare parte a terenului cultivat se află, de asemenea, în proprietatea acestor întreprinderi străine. În România, numărul tranzacțiilor cu terenuri și suprafața vândută au crescut de peste trei ori între 2005 și 2009.”

În Camera Deputaților, există o inițiativă legislativă pentru modificarea legii 17/2014, care a liberalizat accesul străinilor, persoane fizice, pe piața funciară din România. Inițiativa se numește tehnic PL-x 336/2018 și poate fi consultată AICI, în forma adoptată de Senat în 22 mai 2018. Inițiatorii legii sunt doi deputați PSD, Alexandru Stănescu și Ioan Dîrzu, și un senator PSD, Doina Silistru. Inițiativa a fost semnată de numeroși alți parlamentari PSD. În 29 mai 2018, proiectul de modificare a legii 17/2014 a ajuns în Biroul Permanent al CD, care nu a aprobat procedura de urgență solicitată de inițiatori. În 19 septembrie 2018, Guvernul condus de Viorica Dăncilă a aprobat proiectul de lege, dar sub rezerva însușirii propunerilor și observațiilor formulate de juriștii guvernamentali. Aceștia au semnalat că modificările inițiate de parlamentarii PSD restrâng dreptul cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene de a dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, încălcând astfel Tratatul privind aderarea României la Uniunea Europeană. Totodată, ar fi restrâns și exercițiul anumitor drepturi și libertăți. PL-x 336/2018 se află în prezent tot la Camera Deputaților, la această inițiativă făcând referire Liviu Dragnea, în campania pentru europarlamentare, când a spus că urmează să fie adoptată. Documentul se află la comisii pentru avizare. Unul dintre inițiatori, Alexandru Stănescu, este președinte al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților și controlează în sudul județului Olt afaceri cu caracter agricol.

Potrivit legii 17/2014, direcțiile agricole sunt obligate să publice pe site ofertele de vânzare a terenurilor și tranzacțiile încheiate. Cine are răbdare să parcurgă aceste date din fiecare județ poate observa că tranzacțiile sunt încheiate de regulă între vânzători și fermieri români. Statistica MADR din ultimii ani arată că în 2014 s-au vândut 58.875,14 hectare de teren agricol, în 2015 – 172.353,79 hectare, iar în 2016 – 144.350 hectare. În 2019, până la data de 30 aprilie, au fost vândute 48.746,67 hectare de terenuri agricole, numărul ofertelor depuse fiind de 50.304. De precizat că aceste date reflectă numărul total al tranzacțiilor, deci și al celor efectuate de fermieri români. Articolul publicat de Agerpres nu face această precizare, fapt care poate induce ideea eronată că numai cetățenii străini ar fi cumpărat aceste suprafețe.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) la solicitarea AGERPRES, în România sunt înregistrate 793 de persoane fizice și juridice străine care exploatează terenuri agricole, în suprafață totală de 422.000 de ha. Din punct de vedere al provenienţei, cele mai multe persoane sunt din Italia – 194, Germania – 80 de persoane, Franţa – 33, Austria – 31 persoane, Olanda – 28, Spania – 23, Belgia – 17, Danemarca – 16 şi Grecia – 10 persoane, etc.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.