New York Times: Rusia ar putea lovi neintenționat ținte din România

Evoluția pe termen lung a conflictului ar putea fi din ce în ce mai mult influențată de capacitatea SUA și a aliaților occidentali de a-și menține angajamentele militare, politice și financiare față de Ucraina, scrie prestigioasa publicație The New York Times. Aceasta atrage atenția asupra pericolului ca obuzele Rusiei să lovească neintenționat ținte din Polonia sau România.

Vineri, Pentagonul a anunțat un nou transfer de obuze ghidate cu precizie și lansatoare de rachete multiple către Ucraina. Este doar ultima dintre numeroasele livrări de echipament militar pentru frontul de est. Și mulți analiști se întreabă dacă va veni o zi în care acest sistem de livrări va începe să încetinească.

La mai bine de patru luni de la debutul invaziei, un război care ar fi trebuit să fie un blitzkrieg s-a transformat într-un conflict de uzură, fără sfârșit previzibil, un concurs de rezistență geopolitică în care președintele Vladimir Putin pariază că poate rezista mai mult decât un Occident nerăbdător, scrie New York Times.

Președintele Biden a promis că va fi alături de Ucraina „atât timp cât va fi nevoie”, dar nici el, nici altcineva nu poate spune cât de mult timp va dura războiul sau cât de mult mai pot face Statele Unite și aliații săi pentru a susține Kievul.

La un moment dat, recunosc oficialii, stocurile de arme americane și europene se vor epuiza. Statele Unite au autorizat ajutor militar și de altă natură în valoare de 54 de miliarde de dolari. Nimeni nu se așteaptă însă la un alt cec de 54 de miliarde de dolari, atunci când actualele ajutoare se vor epuiza.

Prin urmare, Biden și echipa sa caută o strategie pe termen lung, într-un moment în care Casa Albă consideră că pericolele escaladării conflictului cresc, că perspectiva unui acord negociat este încă departe și că oboseala publicului este tot mai evidentă în țară și în străinătate.

„Dacă nu continuăm să sprijinim Ucraina, rezultatul va fi mult mai rău”

„Mă îngrijorează oboseala publicului dintr-o gamă largă de țări, din cauza costurilor economice și pentru că există alte preocupări urgente”, a admis senatorul Chris Coons, un democrat din Delaware, aliat apropiat al lui Biden, care a participat la reuniunea la nivel înalt a NATO de la Madrid săptămâna trecută.

„Cred că trebuie să fim hotărâți și să continuăm să sprijinim Ucraina”, a spus Coons, membru al Comisiei pentru relații externe a Senatului.

„Cât timp va dura exact acest lucru și care va fi traiectoria, nu știm în acest moment. Dar știm că, dacă nu continuăm să sprijinim Ucraina, rezultatul pentru SUA va fi mult mai rău”, a avertizat el.

Deși luptele din ultima vreme s-au concentrat în principal pe o serie de teritorii din estul și sudul Ucrainei, Casa Albă se teme că lucrurile ar putea scăpa ușor de sub control.

Un atac recent cu rachete asupra unui centru comercial din centrul Ucrainei a sugerat că Moscova a rămas fără armament de precizie și folosește tot mai mult arme mai puțin sofisticate care ar putea lovi neintenționat alte ținte – poate chiar și peste graniță, în Polonia sau România spre exemplu, scrie New York Times.

Forțele ucrainene fac tot posibilul pentru a menține pozițiile în Donbas. FOTO: Profimedia

Iar oficialii americani se tem în continuare că Putin ar putea recurge la armele nucleare tactice pentru a ieși din situația cu care se confruntă pe câmpul de luptă.

Administrația Biden a ajuns la concluzia că liderul rus încă vrea să extindă invazia și să încerce din nou să cucerească Kievul, capitala Ucrainei.

„Credem că are efectiv aceleași obiective politice pe care le avea anterior, și anume că vrea să cucerească și cea mai mare parte a Ucrainei”, a declarat Avril Haines, directoarea serviciilor naționale de informații, la o conferință de săptămâna trecută.

Putin a părut să confirme acest lucru joi, când a avertizat că are la dispoziție opțiuni mai ample în Ucraina. „Toată lumea ar trebui să știe că, în mare parte, nici măcar nu am început ceva serios”, le-a spus el liderilor parlamentari la Moscova.

„Auzim că vor să ne învingă pe câmpul de luptă. Să-i lăsăm să încerce”, a adăugat el.

Una dintre părți va căuta o cale de ieșire

Oficialii americani au explicat, sub acoperirea anonimatului, că în discuțiile cu omologii ucraineni, îi îndeamnă pe aceștia să își consolideze forțele pe front.

Dar liderii ucraineni vor să meargă mai departe și să adune suficiente forțe pentru a organiza o contraofensivă, cu scopul de a recuceri teritoriul pierdut. Oficialii americani susțin acest obiectiv, în teorie, chiar dacă nu sunt siguri că ucrainenii vor avea capacitatea de a-i împinge pe ruși.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, le-a declarat săptămâna trecută liderilor Grupului celor 7 că dorește ca războiul să se încheie până la sfârșitul anului. Dar există îndoieli serioase la Washington cu privire la acest scenariu.

Administrația Biden nu vrea să-l preseze pe Zelenski să negocieze un acord cu Kremlinul, dar oficialii și analiștii avertizează, în același timp, că ar fi greu să mențină același nivel de sprijin material, pe măsură ce oboseala războiului crește de ambele părți ale Atlanticului.

Ajutorul militar aprobat de Congresul SUA ar trebui să dureze până în al doilea trimestru al anului viitor, potrivit unor estimări, dar întrebarea este câte arme pot livra SUA, fără să își degradeze propria capacitate militară.

Oficialii americani au încurajat alte țări să furnizeze arme de producție sovietică cu care ucrainenii sunt mai familiarizați. Este un punct de pe agenda lui Biden, care va călători zilele următoare în Orientul Mijlociu.

„Există mult spațiu de manevră, dar în mod clar există această senzație că următoarele șase luni sunt cu adevărat critice”, a declarat Ivo H. Daalder, președintele Chicago Council on Global Affairs și fost ambasador al SUA la NATO.

„În următoarele șase luni, vom afla că una sau ambele părți sunt prea epuizate și vor căuta o cale de ieșire”, a avertizat el.

Administrația Biden se concentrează, de asemenea, pe câștigarea altor potențiali aliați, dintre „statele oscilante”, așa cum le numesc unii: Brazilia, China, India și alte țări care nu s-au alăturat efortului occidental pentru izolarea Moscovei.

Obiectivele SUA

Oricât de nesigure ar fi următoarele luni, administrația susține că a îndeplinit sau va îndeplini unele dintre obiectivele strategice pe care și le-a stabilit în primăvară.

Primul obiectiv a fost acela de a se asigura în ciuda războiului, Ucraina va rămâne o țară independentă și democratică, în măsură să supraviețuiască pe termen lung.

Oficialii sunt convinși că țara va supraviețui – dar spun, în același timp, că dacă Kievul nu găsește o cale de a exporta cereale și alte produse agricole, viitorul său economic ar putea fi în pericol.

Al doilea obiectiv a fost acela de a asigura că invazia va fi un „eșec strategic” pentru Rusia.

Oficialii americani cred că țara este acum atât de izolată și supusă unor sancțiuni economice atât de grele, încât acest obiectiv este posibil. Dar îngrijorarea este că Putin va avea timp să se regrupeze, să lanseze noi atacuri și să încerce să captureze o altă parte a Ucrainei.

Al treilea obiectiv a fost acela de a împiedica escaladarea războiului într-un conflict direct între superputeri.

Oficialii americani cred că au atins acest obiectiv și că toate semnele arată că Putin a fost atent, cel puțin până acum, să evite o confruntare militară cu aliații NATO.

Al patrulea obiectiv a fost cel mai greu: consolidarea ordinii internaționale în jurul valorilor occidentale.

NATO este consolidat, susțin oficialii, atât pentru că a rămas unificat, cât și pentru că acum este aproape sigur că se va extinde pentru a include Finlanda și Suedia.

Dar până acum, Biden nu a vorbit prea mult despre cum ar putea arăta această nouă ordine.

Unii oficiali, inclusiv Biden, au fost nemulțumiți atunci când secretarul apărării Lloyd J. Austin a declarat în aprilie: „Vrem să vedem Rusia slăbită până la punctul în care să nu mai poată face genul de lucruri pe care le-a făcut prin invadarea Ucrainei”.

Președintele l-a sunat pe Austin pentru a-i reproșa comentariul, apoi a dat indicații personalului său să dezvăluie în presă că a făcut acest lucru. Dar oficialii au recunoscut că aceasta a fost într-adevăr strategia pe termen lung, chiar dacă Biden nu a vrut să-l provoace public pe Putin.

Mai multe arme, livrate mai repede

În ciuda eforturilor de până acum, Biden este încă sub presiune pentru a fi mai agresiv.

„Tot ceea ce a făcut administrația în ceea ce privește furnizarea de sprijin a fost fantastic”, a explicat Evelyn N. Farkas, directoare executivă a McCain Institute for International Leadership și fostă oficială a administrației Obama.

„Tot ce pot spune este că avem nevoie de mai mult și mai repede”, a adăugat aceasta.

Ea a spus că Biden nu ar trebui să își limiteze ambițiile la a-i ține pe ruși în est. „Trebuie să îi ajutăm pe ucraineni să lanseze efectiv o ofensivă”, a spus ea, „nu doar să menținem pozițiile și să îi ținem departe de Kiev”.

În cadrul administrației persistă o tensiune semnificativă generată de precauția lui Biden în ceea ce privește tipurile de arme pe care le trimite în Ucraina și de lentoarea cu care ia unele decizii.

Decizia de a furniza lansatoarele de rachete HIMARS a fost mult dezbătută, din cauza temerilor că ar putea duce la o escaladare.

Această îngrijorare a crescut atunci când ucrainenii au declarat în urmă cu câteva zile că au folosit sistemul pentru a lovi un depozit de arme pe teritoriul rusesc. Nu este clar dacă acest lucru s-a întâmplat și, în condițiile în care chiar s-a întâmplat, dacă a încălcat angajamentele luate de ucraineni față de Washington.

Evaluările serviciilor de informații americane sugerează că rușilor le va lua câțiva ani pentru a reconstrui echipamentele care au fost distruse în timpul războiului, iar sancțiunile impuse exporturilor de cipuri către Moscova vor încetini, dacă nu chiar bloca, acest efort.

De aceea, Coons a declarat că Occidentul trebuie să fie la fel de răbdător ca și Putin.

„Atât timp cât noi ne menținem cursul, aliații noștri europeni vor menține cursul”, a spus el. „Dar suntem departe de un final”, a avertizat oficialul.

Sursa: Liberatea.ro


Puteți urmări Constanța 100% și pe Google News sau canalul de WhatsApp.

Conținutul website-ului www.ct100.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informațiile publicate pe acest site sunt protejate de către prevederile naționale și internaționale legale în vigoare. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conținutului acestui website.

Comentariile la articole sunt moderate. Așa se întâmplă încă din 2015, de la înființarea Constanța 100%. Am luat această decizie pentru a evita injuriile, calomniile, informațiile false. Dacă doriți să comentați, vă solicităm să folosiți un limbaj decent, să nu folosiți atacuri la persoană și nici informații false. Utilizatorului îi revine întreaga responsabilitate a comentariilor și a acțiunilor sale decurgând din acest act.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Next Post

Constanța Port Business Association: „Guvernanții nu înțeleg actuala relevanță strategică și economică a Portului Constanța”

lun iul. 11 , 2022
Joi, 07 iulie, la sediul Administrației Porturilor Maritime S.A. Constanța, a avut loc întâlnirea tehnică dintre reprezentanții Constanța Port Business Association (CPBA) și secretarii de stat în Ministerul Transporturilor: Ion Popa, responsabil cu sectorul transporturilor navale și Stelian Bogdan Mândrescu. Pe agenda întâlnirii s-au aflat teme de interes major referitoare […]
portul constanta

V-ar putea interesa și: