Deși administrațiile care au condus Constanța în ultimii 20 de ani au promis modernizare, dezvoltare și „revigorarea economiei locale”, un lucru esențial nu a fost făcut niciodată: crearea de locuri de muncă bine plătite. Nici „valul” Mitroi, nici administrația Chițac, nici primarii din județ, nici Guvernul, nu au reușit să transforme Constanța într-un județ în care angajatorii se bat pentru forță de muncă, salariile cresc natural, iar tinerii au motive să rămână. Dimpotrivă: în acest an, locurile de muncă au scăzut.
Piața muncii din România încetinește, iar Constanța se numără printre județele care intră pe minus. Potrivit datelor INS, județul a pierdut din salariați în ultimul an, în timp ce alte zone – chiar mai puțin dezvoltate economic – marchează creșteri puternice.
În total, județul Constanța a înregistrat o reducere anuală de 0,03% a numărului de angajați, echivalentul a circa 200 de joburi dispărute. Opt județe sunt pe scădere, printre care şi Constanța, în timp ce 22 de județe reușesc încă să adauge locuri de muncă, cu majorări de până la 1%.
Pe harta evoluțiilor, se remarcă județe precum Călărași (2,8%), Gorj (2,3%), Tulcea (2,1%), Olt (2%) sau Neamț (1,8%), toate cu baze mai mici ale numărului de salariați, dar care compensează parțial declinul centrelor economice mari. Cluj a înregistrat o creștere de 0,20%, Timiș, de 0,30%, Bihor, de 0,90%.
În schimb, zone precum Braşov (-1,4%), Brăila (-3,4%), Arad (-1,2%) sau Galaţi (-0,1%) se confruntă cu scăderi vizibile.
În Constanța, deşi procentul pare mic, trendul indică o încetinire într-o zonă unde, tradiţional, turismul, portul şi serviciile au susținut un nivel ridicat al angajărilor.
Consecințe devastatoare: tinerii pleacă, județul îmbătrânește
Când nu creezi locuri de muncă, pierzi oameni. În special tineri.
De ani buni, județul Constanța exportă populație activă – spre București, Cluj, dar și spre orașe din vestul țării sau din Europa, acolo unde oferta salarială este net superioară.
Iar problema este agravată de un alt indicator rușinos: salariile din Constanța sunt mult mai mici decât în alte județe comparabile. Într-un clasament național al câștigurilor, județul se situa anul trecut abia pe locul 17, în ciuda portului, a rafinăriei, a turismului, a universităților și a poziției strategice.
Asta înseamnă un singur lucru: orașul este incapabil să capitalizeze economic ceea ce are.
Un județ cu potențial mare, dar fără strategie
Declin demografic, lipsa investițiilor în calificare, stagnare economică, administrații locale care nu au o viziune clară – toate se combină într-o formulă care împinge Constanța spre un viitor modest, departe de potențialul real al regiunii.
Ciprian Văcaru, secretar de stat în Ministerul Muncii, rezuma perfect situația la ZF HR Conference 2025:
„Piaţa muncii este într-o situaţie de echilibru, dar cu deficienţe structurale. Avem declin demografic, probleme privind calificările celor care caută un loc de muncă şi diferenţe puternice între regiuni.”
Constanța este exemplul concret al acestui dezechilibru: un județ bogat în resurse, dar sărac în politici publice eficiente.
Oamenii nu trăiesc din promisiuni
Oamenii nu trăiesc din promisiuni, ci din joburi. Din salarii. Din investiții.
Constanța are nevoie urgentă de un lucru pe care nicio administrație nu a reușit să-l livreze până acum: crearea de locuri de muncă bine plătite. Fără ele, tinerii vor continua să plece, firmele vor întâmpina dificultăți în recrutare, iar județul va continua să se îndrepte – lent, dar sigur – spre irelevanță economică.
