
Conducerea Băncii Naționale a României (BNR) a reconfirmat în cadrul ședinței din 15 ianuarie 2025 perspectiva unei descreșteri a ratei anuale a inflației în primul trimestru al acestui an, dar și-a exprimat îngrijorarea față de riscurile persistente la adresa cursului de schimb leu/euro.
Deși BNR anticipează o scădere graduală a inflației până la 3,5% în decembrie 2025 și 3,3% în septembrie 2026, incertitudinile legate de stabilitatea fiscală și evoluțiile internaționale continuă să afecteze economia românească.
Inflația: o traiectorie descendentă cu provocări
Potrivit BNR, descreșterea inflației va fi determinată în principal de factori de ofertă, cum ar fi stabilizarea prețurilor combustibililor și efectele de bază la nivelul componentelor non-alimentare. Totuși, condițiile meteorologice nefavorabile din 2024 și creșterea consumului de energie pe timpul iernii au încetinit acest proces. Membrii Consiliului au evidențiat și alte riscuri, precum:
- Creșterea cotațiilor unor materii prime.
- Prețuri volatile ale alimentelor și energiei.
- Persistența presiunilor inflaționiste din cauza costurilor salariale ridicate.
Deși politica monetară rămâne neschimbată, cu rata dobânzii de referință menținută la 6,50%, eficiența acesteia depinde în mare măsură de modul în care guvernul implementează procesul de consolidare fiscală.
Cursul leu/euro: o stabilitate fragilă
Un punct central al analizei BNR este stabilitatea relativă a cursului de schimb leu/euro din ultimele luni. Cu toate acestea, presiunile asupra leului rămân ridicate din cauza unor factori cheie:
- Deficitele gemene mari – deficitul bugetar și cel de cont curent continuă să fie la niveluri alarmante, amplificând vulnerabilitățile economiei.
- Incertitudinile politice interne – situația politică complică adoptarea unor măsuri eficiente de reducere a dezechilibrelor macroeconomice.
- Volatilitatea piețelor internaționale – tensiunile geopolitice și politica monetară restrictivă a marilor bănci centrale influențează negativ poziția leului.
Deși leul a fost relativ stabil față de euro, acesta a continuat să se deprecieze față de dolarul american, afectând costurile importurilor, în special la combustibili și materii prime.
Consecințe economice
Evoluția cursului valutar și presiunile inflaționiste au implicații directe asupra economiei și populației:
- Creșterea prețurilor la importuri – Deprecierea leului față de dolar a dus la scumpiri ale combustibililor, ceea ce a contribuit la creșterea inflației în ultimele luni din 2024.
- Costuri mai mari pentru populație – Ratele la creditele în euro au crescut, punând presiune pe bugetele gospodăriilor.
- Afectarea competitivității economiei – Exportatorii beneficiază de o stabilitate temporară, dar deficitul comercial și cel de cont curent împiedică o redresare sustenabilă.
Crețterea economică și piața muncii
BNR estimează creșteri economice moderate în trimestrele IV 2024 și I 2025, susținute în principal de consumul privat. Cu toate acestea, contribuția sectorului construcțiilor rămâne negativă, iar incertitudinile privind exporturile limitează avansul economic. În piața muncii, rata șomajului a scăzut la 5,3% în noiembrie 2024, dar presiunile salariale continuă să fie ridicate, ceea ce afectează competitivitatea externă.
Deși BNR anticipează o scădere graduală a inflației, contextul economic rămâne fragil. Stabilitatea cursului leu/euro depinde de implementarea unor politici fiscale coerente și de atragerea eficientă a fondurilor europene. Cu riscuri majore generate de tensiunile geopolitice și de politica economică globală, menținerea echilibrului macroeconomic este esențială pentru asigurarea stabilității financiare și protejarea populației de efectele inflației și ale fluctuațiilor valutare.
Recomandare: