O hotărâre a Curții Constituționale răstoarnă multe calcule politice: asociațiile nu-i mai pot hărțui pe dezvoltatorii imobiliari

Ce atribuții și ce salariu are city managerul municipiului Constanța, Felicia Nadina Ovanesian DOCUMENT
Felicia Ovanesian, fost membru în conducerea Asociației Constanța Altfel, actual city manager al municipiului Constanța

Mai multe asociații civice din România au acționat, în ultimii ani, după același model: au sesizat o nemulțumire reală a cetățenilor referitoare la apariție de noi imobile, le-au contestat în instanță și, pe baza încrederii câștigate, au ajuns la conducerea unor mari orașe. Două din orașele care au văzut acest model sunt București și Constanța. De multe ori însă, contestarea în instanță a PUZ-urilor avea iz de hărțuire, nu de dreptate.

Acum, acest lucru nu se mai poate întâmpla decât în foarte puține cazuri. O spune chiar Curtea Constituțională a României.

Curtea a analizat o excepție de neconstituționalitate ridicată de o firmă din Constanța în cadrul unui proces cu Asociația Constanța Altfel, condusă pe atunci de actualul primar al Constanței și de actualul city manager. Firma constănțeană a arătat că mai multe prevederi din Legea contenciosului administrativ ar fi neclare și deci neconstituționale. Legea stabilește că procesele în contencios pot fi declanșate de particulari doar când un act administrativ lezează drepturile lor subiective sau interesele lor legitime private. Cu alte cuvinte, nu poți ataca un PUZ sau o autorizație de construire decât dacă tu, ca asociație, sau membrii tăi sunt lezați de acestea. Dacă nu, legea spune că te cam bagi ca musca-n lapte, scuzați expresia. Cum spuneam, mai multe asociații, fără să fie direct vătămate, au deschis procese în instanță, clamând faptul că apără interesul public. Unele instanțe le admiteau cererile, altele nu. Situația fusese analizată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în luna martie 2020, iar decizia ÎCCJ lăsa să se înțeleagă faptul că ONG-urile care atacă PUZ-urile și autorizațiile de construire motivând apărarea interesului public uzurpează practic atribuțiile instituțiilor statului. ÎCCJ a stabilit că asociațiile asociațiile private au calea contenciosului subiectiv, adică să intervină doar când a intervenit o vătămarea a propriilor interese. Imaginați-vă că nu vă plac ochii unui investitor din orice oraș al țării. Înființați o asociație și apoi puteți ataca orice autorizație de construire. Se poate naște haos. ÎCCJ a stabilit că acțiunile populare, precum acelea inițiate de ONG-uri, sunt interzise. Instanța nu a avut însă o practică unitară nici după acest punct. De pildă, în Constanța unele acțiuni ale Ascociației Constanța Altfel erau admise, în alte orașe, nu. De aceea, analiza Curții Constituționale era mai mult decât binevenită.

Pe 23 decembrie 2021, s-a publicat în Monitorul Oficial Decizia 461 a Curții Constituționale a României.  Excepția a fost respinsă deoarece Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra aceleiași situații prin deciziile 939/2006, 66/2009, 750/2009, 168/2011 și 349/2012. Curtea și-a reafirmat practica anterioară.

Curtea Constituțională, care folosește de obicei un limbaj tehnic, nu putea fi însă mai clară decât acum:

 „Prin acțiunea introdusă, persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat trebuie să dovedească mai întâi că a avut loc o încălcare a dreptului sau a interesului lor legitim privat, după care să susțină în sprijinul cererii și vătămarea interesului public, ce decurge din actul administrativ atacat. Prin adoptarea textului criticat, legiuitorul a urmărit să „paralizeze“ așa-numitele „acțiuni populare“ intentate de unele persoane fizice sau persoane juridice de drept privat care, neavând argumente să dovedească o vătămare a unui drept sau interes legitim privat propriu, recurg la calea acțiunilor întemeiate exclusiv pe motivul vătămării interesului public.”

Ce înseamnă asta? Că ONG-uri pentru sunt Asociația Constanța Altfel, Asociația Salvați Bucureștiul, Asociația pentru Protecția Urbanistică a Clujului (APUC) și alte nu mai au nicio bază constituțională pentru a ataca în instanță PUZ-uri și autorizații de construire care nu le lezează în mod direct interesele. Ba mai mult, spune că nu a existat niciodată o astfel de bază, ceea ce ridică o întrebare importantă: ce se va întâmpla dacă cei târâți până acum în procese vor cere despăgubiri? Investitorii care au pierdut bani – și vorbim aici de sume importante – se pot întoarce împotriva conducerii asociațiilor cu pretenții, și nu este deloc exclus ca instanța să le dea dreptate. Rămâne de văzut pe unde vor scoate aceștia cămașa.

Pentru unii mumă, pentru alții ciumă

Revenind la Constanța, situația este cât se poate clară. Asociația Constanța Altfel a acționat constanta în instanță unii dintre dezvoltatorii imobiliari, fără ca ea sau membrii acesteia să fi suferit vreun prejudiciu. Pe alții, deși construiau blocuri lângă case, de pildă, nu i-a deranjat niciodată. De ce? Am întrebat atunci pe unul din membrii asociației și mi-a spus că nu au suficienți oameni pentru a deschide atât de multe procese în instanță pe câte ar trebui, la ce se întâmplă în oraș. Apoi am aflat că unii din acești oameni de afaceri care construiesc așa cum spuneam participă în delegații oficiale cu actuala conducere a primăriei, adică fosta conducere a Asociației Constanța Altfel.

Revenim: vârf de lance al asociației a fost avocata Felicia Ovanesian, numită ulterior în funcția de city manager. Felicia Ovanesian a avut de-a lungul timpului clienți persoane care au ajutat la „măcelărirea” Constanței. Unul din numele cele mai cunoscute este Georgică Giurgiucanu, condamnat alături de Radu Mazăre în Dosarul Retrocedărilor. Un altul este Fincogero, firma unor italieni din Sicilia cărora le plătim mulți bani. S-a luptat și pentru ca un bloc de pe Zorelelor, pe care fostul primar Făgădău nu voia să îl pună în legalitate, să obțină actele necesare. A fost avocata Oil Depol Service SRL, firmă care a construit un bloc aproape de lacul Tăbăcărie. Așadar, apărea în instanță când ca apărător al unor investitori imobiliari, iar altora voia să le anuleze autorizația de construire. Printre aceștia se numără și Comprest Util, care a cumpărat, în 2004, cu două milioane de euro un teren pe bulevardul Alexandru Lăpușneanu, de la Primăria Constanța, cu scopul de a construi un imobil. Au fost trecuți toți pașii legali, de la dezbateri publice la obținerea autorizațiilor. După 15 ani de la tranzacție, în 2019, Asociația Constanța Altfel cheamă în instanță Comprest Util. Niciun membru al asociației nu era lezat, dar asociația nu voia să apară un bloc pe acel teren. Așadar, a cerut suspendarea și anularea autorizației de construire. A cerut și anularea PUZ-ului. Comprest Util a câștigat toate procesele.

Este cazul proceselor inițiate de Constanța Altfel în vederea blocării investiției Comprest Util. Această firmă a construit un bloc de locuințe pe bulevardul Alexandru Lăpușneanu, pe un teren cumpărat (în 2004) cu două milioane de euro de la Primăria Constanța. Două PUZ-uri succesive care includeau și acest teren au fost adoptate fără probleme, cu toate dezbaterile impuse de lege. De asemenea, societatea a obținut autorizații de construire și apoi de supraetajare cu un etaj, în condițiile legii. În 2019, când blocul era aproape finalizat, actele de urbanism ale firmei au fost atacate de Asociația Constanța Altfel, pe motiv că ar fi în interesul publicului ca acest teren să fie păstrat de cumpărătorul său ca spațiu verde. De cealaltă parte, investitorul a afirmat că a plătit Primăriei două milioane de euro pe teren ca să poată construi, nu ca să cultive iarbă. Procesele pentru anularea și suspendarea autorizației de construire au fost câștigate definitiv de Comprest Util. De asemenea, Comprest Util a câștigat pe fond procesul în care Asociația Constanța Altfel a solicitat anularea PUZ-ului Lăpușneanu.

Comprest Util a ridicat, în 2019, și excepția de constituționalitate descrisă mai sus. Acum, și Curtea Constituțională i-a dat dreptate.

Oare știu cei de la Constanța Altfel că se va ajunge aici? Nu știm și probabil nu vom ști niciodată exact, dar, dacă ne permiteți o opinie, probabil că nici nu le păsa. După modelul Nicușor Dan, de la București, membrii asociației au ajuns la conducerea orașului. Au folosit vehiculul PNL, deși își făcuseră și propriul partid, Partidul Constanța Altfel. Liberalii au fost însă convinși să capituleze și să îl recimenteze pe cel care îi trădase. Felicia Ovanesian a ajuns city manager cu atribuții importante. S-a remarcat, în această perioadă, prin declarații controversate, cum ar fi: „Singura opinie juridică care contează pentru mine e a mea.”

Din fericire pentru Constanța, opinia sa nu contează și pentru magistrați. Așa se face că avem o decizie a Curții Constituționale care anulează tot ceea ce a făcut Constanța Altfel. Așa se face că Tribunalul Constanța a suspendat regulamentul de acces în peninsulă, creația sa și a echipei de la primăriei. Când i s-a anulat regulamentul lui Decebal Făgădău, Asociația Constanța Altfel nu l-a scos din calificative ca „Bulă” și i-a cerut să plece acasă. Să nu uităm că avem și un regulament al parcărilor, despre care Ionuț Rusu a spus că este creația Feliciei Ovanesian și a lui Horia Constantinescu. Un regulament prost și pe alocuri aberant. Consilierii PNL și USR se chinuie de câteva luni să-l repare. A fost deja atacat în instanță de trei ori.

Asociația Constanța Altfel a dovedit că nu poate să conducă orașul. Decizia Curții Constituționale le-a luat și tot combustibilul pe care îl aveau pentru următoarele alegeri.

energia residence
Zen Residence
comprest util asfalt dobrogea



Leave a Reply

Your email address will not be published.

Următorul articol

Kazahii de la Rompetrol angajează o sută de tineri care părăsesc sistemul de îngrijire de stat

Mon Jan 10 , 2022
Rompetrol Downstream, compania de distribuție a KMG International, care operează o rețea de 165 stații în toată România, deschide 100 de locuri de muncă la nivel național pentru a fi ocupate de tinerii cu vârsta cuprinsă între 18-25 de ani care părăsesc sistemul de plasament de stat. Proiectul face parte […]
rompetrol