Olandezii de la Van Oord raportează pierderi imense, dar câștigă licitații. Cum încearcă să explice reprezentantul lor în România VIDEO

Ministrul Mediului, Tánczos Barna, pe plaja din Eforie, îi predă microfonul reprezentantului Van Oord în România, Marius Stamat, imediat după ce a lăudat compania străină, în timpul unei conferințe de presă. Foto: Cristian Hagi, 4 iunie 2021

Ministrul Mediului, Tánczos Barna, a fost prezent, recent, la Eforie, la inaugurarea lucrărilor de reducere a eroziunii costiere, care înseamnă lărgirea plajelor și construcția de noi diguri. Proiectul este realizat de compania olandeză Van Oord Dredging and Marine Contractors BV în zona Eforie în baza unui contract de proiectare și execuție încheiat cu Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral Constanța. Proiectul, în valoare de 394.956.415 lei, este finanțat prin fonduri europene și a fost câștigat în urma unei licitații de către compania olandeză.

„Mă bucur că acest lot a fost câștigat de una din cele mai mari firme din domeniu, o companie care are referințe internaționale, o companie care a demonstrate că poate să ducă la bun sfârșit, în condiții optime, un asemenea proiect, și mă bucur că și în România ne arată, încă o dată, Van Oord că se poate lucra corect, cinstit și profesionist într-un program amplu, un proiect atât de mare.”, a spus ministrul Tánczos Barna.

Cifră de afaceri de 996 milioane lei, pierderi de 194 milioane lei

Ce nu știe ministrul sau nu a vrut să menționeze este că olandezii au mai lucrat la două mari proiecte în România: digul de larg din Portul Constanța și o parte din etapa 1 a reabilitării zonei costiere. În perioada 2013 – 2016, olandezii au avut o cifră de afaceri de circa 1 miliard de lei, dar au raportat pierderi imense.

Potrivit datelor înregistrate la Registrul Comerțului, sucursala din Constanța a Van Oord a avut, de la înființare (2013) până în 2016 inclusiv, pierderi totale de 194.053.301 lei, adică peste 41,5 milioane euro. Cifra de afaceri a fost de aproape un miliard de lei, mai exact 996.281.426 lei, adică peste 213,5 milioane euro.

„Noi nu am raportat pierderi în proiect, noi am raportat costurile sucursalei”

Cum se explică faptul că o firmă participă la licitație, dar nu reușește să facă niciun leu profit.

Am avut ocazia, la conferința din Eforie, să îl întrebăm pe Marius Stamat, reprezentantul din România al olandezilor.

„În primul rând, trebuie să înțelegeți că o sucursală nu este o companie de sine stătătoare. O sucursală este un birou detașat al unei companii. Înregistrările fiscale care se fac țin cont strict de activitatea sucursalei, nu de activitatea unui proiect, deci nu are nicio legătură rezultatul pe care-l vedeți dumneavoastră în Monitorul Oficial sau pe site-ul Ministerului de Finanțe cu rezultatul unui proiect. Deci noi nu am raportat pierderi în proiect, noi am raportat costurile sucursalei. Sunt două lucruri complet diferit.”, a precizat acesta.

Am insistat și am întrebat dacă pentru proiectul din Eforie Van Oord și-a bugetat sau nu profit.

„Deci v-am spus de ce am raportat pierdere. Orice proiect și orice companie bănuiesc că tinde să facă profit.”, a adăugat Marius Stamat.

Optimizarea profitului

Am consultat mai mulți experți din economie, care ne-au spus că răspunsul reprezentantului olandezilor este un non-răspuns. Sucursala din România este are personalitate juridică de sine stătătoare, raportează pierdere sau profit și, în funcție de această raportate, plătește impozitul pe profit datorat statului român, bani care ajung la contribuabili, în sistemele de sănătate, infrastructură, etc. Van Oord nu a raportat niciun profit, deci nu a plătit niciun impozit pe profit.

De ce sunt costurile sucursalei atât de mari? Ne-am uitat la angajați. În 2016 a avut, în medie, 6 (șase) angajați, în 2015 – 39, în 2014 – 38 și în 2013 – 27. Deci nu de aici e pierderea. Evident, există costuri cu materialele de construcții folosite la lucrări. Și aici însă, cine bugetează o lucrare de acest gen bugetează și profit. Atunci, de unde vin costurile mari?

Instituțiile statului român ar trebui să verifice aceste aspecte. Ele se cunosc, de fapt, dar nimeni nu face nimic.

Reamintim și ce spunea fostul prim ministrul Mihai Tudose în privința externalizării profitului.

Fostul prim ministru Mihai Tudose vorbea despre măsuri cară să pună capăt externalizării profitului.

„Guvernul doreşte să introducă măsuri foarte ferme în ceea ce priveşte externalizarea profitului, nefăcând practic altceva decât să transpună în legislaţia noastră o directivă europeană, precum şi alte măsuri pe care noi considerăm că e bine să le luăm, ca să nu mai fie deductibil tot profitul. Adică să avem şi noi nişte bani din care să facem educaţie, sănătate şi infrastructură. În acest sens, s-au inflamat nişte multinaţionale, dar din fericire înţeleg că au înţeles că nu e cazul, că finalul va fi acelaşi”, spunea Mihai Tudose.

Despre același lucru vorba și deputatul independent Remus Borza, care a propus implementarea unei directive europene care obligă multinaționalele să plătească impozit în țara în care realizează veniturile și care ar aduce patru miliarde de euro la buget.

„Prin această măsură se limitează practicile multinaționalelor de externalizare a profitului prin prețuri de transfer, împrumuturi acordate de societățile-mamă, cu dobânzi prohibitive și alte metode de „optimizare fiscală”. Impactul acestei măsuri este un plus de patru miliarde de euro la buget”.

Declarațiile de mai sus au rămas la simplul stadiu de declarații. Nimeni nu a reușit să facă multinaționalele să plătească un profit neoptimizat fiscal. De pildă, în 2020, compania Dedeman, condusă de doi frați români, a raportat o marjă de profit net de 16% din cifra de afaceri. Este un indi­cator pentru ni­ve­lul real al profita­bi­li­tă­ţii pe care îl înre­gis­trea­ză cei mai mari retaileri din eco­nomia româ­nească, în mare parte multinaţionale. Leroy Merlin declară 9%, Kaufland 7%, Lidl 5%, Mega Image 4%, Hornbach 3%, Carrefour 2%, Auchan 0,5% iar Cora şi Profi sunt pe pierderi.

Ce lucrări se fac în Eforie

Lotul din Eforie este cel mai important lot de protecție costieră din această etapă. Se întinde pe 5,7 km, de la Portul Belona până la limita cu UAT Tuzla.

„Un lot în care vor fi construite șapte diguri, din care șase vor fi conectate cu țărmul și unul paralel cu malul pentru a crea posibilitatea de creare a unei zone de biodiversitate. În același timp, se vor pune în operă aproximativ 4,5 milioane de metri cubi de nisip pentru a asigura stabilitatea plajei pentru o perioadă de 50 de ani. Proiectul face parte dintr-un program mai larg în care sunt 11 loturi. Van Oord a semnat contractul cu ABADL pentru acest lot cinci. Este un contract de proiectare și execuție. De la semnarea contractului și până acum s-au obținut avizele și acordurile necesare, inclusiv autorizațiile pentru demolarea digurilor care urmează să dispară și se lucrează la realizarea documentelor pentru construirea noilor diguri. În acest proiect, toate digurile existente care sunt într-o stare puternică de degradare vor fi demolate. Vor apărea noile diguri, mult mai lungi, de peste 300 de metri. Plaja va avea la finalul construcției o lățime de aproximativ 100 de metri, creând o suprafață de aproximativ 50 de hectare.“, a declarat Marius Stamat.

Dacă v-a plăcut acest articol, puteți urmări Constanța 100% pe Facebook printr-un Like mai jos:
energia residence
Constanta-financiara-sigla-jpg

Un comentariu

Leave a Reply

Your email address will not be published.