OMV Petrom deviază o conductă de transport țiței, APM Constanța spune că nu este nevoie de evaluare de impact asupra mediului

Distribuie:
Așa arăta pământul din zonă pe 10 mai 2020. Țițeiul mustește aproape de suprafață

În urmă cu câțiva ani, ne-a vizitat o familie de prieteni din Franța, care locuiește aproape de malul Oceanului Atlantic. Le-am arătat cele mai frumoase obiective turistice din Constanța. Cel mai mult i-au impresionat – spre surprinderea mea – plajele sălbatice și cvasipustii de la Corbu și Vadu. S-au mirat că astfel de frumuseți naturale au rămas intacte până acum. Explicația este simplă: le place unora sau nu, vorbim, în mare parte, despre o arie protejată prin lege, care se supune regimului ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.

În această zonă, una din cele mai frumoase din sud-estul României, au loc o serie de activități industriale importante din domeniul petrolier. Pământul este străbătut de conducte care transportă țițeiul operat de mari companii. Uneori se întâmplă și accidente periculoase, dar vom reveni asupra acestui subiect.

Peste puțin timp, în zonă va avea loc o lucrare amplă. OMV Petrom, unde acționat majoritar este OMV Aktiengesellschaft, companie a statului austriac, intenționează să devize o conductă subterană de transport țiței. Conducta va fi deviată pe o lungime de 2.463 de metri.

Terenul din zona unde se află conducta

OMV Petrom s-a adresat Agenției pentru Protecția Mediului Constanța, instituție care analizează impactul asupra mediului și eliberează acordurile necesare din acest punct de vedere.

Așadar, OMV Petrom solicită APM Constanța emiterea acordului de mediu pentru devierea conductei. APM Constanța a decis, ca urmare a consultărilor desfășurate în cadrul comisiei de analiză tehnică din 23 aprilie 2020, că proiectul „nu se supune evaluării impactului de mediu și nu se supune evaluării adecvate”.

Instituția are și o justificare pentru care a stat la baza acestei decizii. De fapt, sunt 4 justificări. Le cităm ca atare, deși sunt tehnice.

„1. Proiectul se încadrează în prevederile Legii nr. 292/2018, Anexa II, punctul 10, litera i, punctul 13, litera a.

2. Proiectul intră sub incidența articolului 28 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturlae, a florei și a  faunei sălbatice, amplasamentul acestuia fiind situat integral în:

  • ROSCI Delta Dunării
  • Rezervația Bioseferei Delta Dunării și Complexul Razim – Sinoe și se situează a distanță de 974 m față de ROSPA 0076 Marea Neagră ș ROSCI 006 Delta Dunării – zona marină.

3. proiectul propus intră sub incidența prevederilor art. 48 și 54 din Legea Apelor nr. 107/1996

4. în conformitate cu criteriile prevăzute în anexa nr. 3 a Legii nr. 292/2018.”

Să le luăm pe rând.

  1. Legea nr. 292/2018 spune, în anexele specificate, că sunt supuse evaluării impactului de mediu „conducte având un diametru mai mare de 800 mm şi o lungime de cel puţin 40 km pentru transportul gazelor, al petrolului, al substanţelor chimice”. Cu alte cuvinte, din acest punct de vedere, evaluarea impactului de mediu nu e obligatorie, dar nici nu e interzisă.

2. OUG 57/2007 prevede, la art. 28, că „sunt interzise activitățile din perimetrele ariilor naturale protejate sau din vecinătatea acestora care pot să genereze un impact negativ semnificativ asupra speciilor sălbatice și habitatelor naturale pentru care au fost desemnate, în lipsa actelor de reglementare specifice.”

De asemenea, „Planurile și/sau proiectele publice ori private pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării de mediu/evaluării impactului asupra mediului sunt cele care sunt realizate în cadrul unei arii naturale protejate, indirect legate de aceasta sau necesare pentru managementul ariei naturale protejate, și care, fie individual, fie împreună cu alte planuri/proiecte, pot avea efecte negative semnificative asupra ariei naturale protejate, avându-se în vedere obiectivele de conservare.

Acordul de mediu sau avizul de mediu pentru proiectele și/sau planurile prevăzute mai sus se emit numai dacă proiectul/planul nu afectează în mod negativ integritatea ariei naturale protejate respective.

Prin excepție de la prevederile de mai sus, în cazul în care evaluarea de mediu/evaluarea impactului asupra mediului relevă efecte negative semnificative asupra ariei naturale protejate și, în lipsa unor soluții alternative, proiectul/planul trebuie totuși realizat din considerente imperative de interes public major, inclusiv din rațiuni de ordin social sau economic, autoritatea competentă pentru protecția mediului emite avizul de mediu/acordul de mediu numai după stabilirea măsurilor compensatorii necesare pentru a proteja coerența rețelei naționale de arii naturale protejate sau cea globală a rețelei “Natura 2000”, în cazul siturilor de interes comunitar.

3. Art. 48 și 54 din Legea Apelor nr. 107/1996 se referă la regimul lucrărilor care se construiesc pe ape sau care au legătura cu apele.

4. Anexa nr. 3 a Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului stabilește criteriile de selecție pentru stabilirea necesității efectuării evaluării impactului asupra mediul. Printre criterii se numără poluarea și alte efecte negative; riscurile de accidente majore și/sau dezastre relevante pentru proiectul în cauză; riscurile pentru sănătatea umană – de exemplu, din cauza contaminării apei sau a poluării atmosferice. De asemenea se au în vedere: sensibilitatea ecologică a zonelor geografice susceptibile de a fi afectate de proiecte trebuie luată în considerare, în special în ceea ce privește utilizarea actuală și aprobată a terenurilor; bogăția, disponibilitatea, calitatea și capacitatea de regenerare relative ale resurselor naturale, inclusiv solul, terenurile, apa și biodiversitatea, din zonă și din subteranul acesteia; capacitatea de absorbție a mediului natural. Legea spune că se acordă o atenție specială zonelor costiere și mediul marin, ariilor naturale protejate de interes național, comunitar, internațional, zonele în care au existat deja cazuri de nerespectare a standardelor de calitate a mediului prevăzute de legislația națională și la nivelul Uniunii Europene și relevante pentru proiect sau în care se consideră că există astfel de cazuri.

Legea 292.2018 spune însă și că „orice proiect care nu are o legătură directă ori nu este necesar pentru managementul ariei naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, singur sau în combinație cu alte proiecte, este supus unei evaluări adecvate a efectelor potențiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, avându-se în vedere obiectivele de conservare a acesteia.” De asemenea, mai prevede că „Proiectele care se construiesc pe ape sau care au legătură cu apele și care pot conduce la neîndeplinirea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, definite de legislația specifică în vigoare, sunt supuse evaluării impactului asupra corpurilor de apă.”

Concluzie, după acest lung periplu legislativ: legea permite ca o astfel de relocare de conductă să fie făcută fără o evaluare de mediu. Dacă ne uităm însă atent la unele articole și la spiritul legii, o astfel de evaluare trebuie făcută, în opinia noastră.

Mai avem un argument, cât se poate de concret. În aprilie 2019, o poluare masivă a afectat zona Vadu.

„Din datele preliminare, cantitatea totală de sol contaminat este estimată la 40.000 tone, aceasta fiind situată la o distanță de peste 500 de metri față de localitatea Vadu și aproximativ 2,5 kilometri de țărmul Marii Negre.”, au transmis atunci reprezentanții companiei.

Imagini surprinse în timpul poluării din aprilie 2020

Rompetrol a mai spus ceva: că este proprietarul terenului, dar că nu este sursa contaminării.

„Deși din perspectiva legislației de mediu, compania în calitate de proprietar al terenului contaminat are obligația de a lua măsurile de mediu necesare decontaminării, reiterăm faptul că Rompetrol Rafinare nu este sursa contaminării și nu poate fi considerată responsabilă pentru această situație.”, se arată în comunicat. Rompetrol Rafinare deține în localitatea Vadu un teren în suprafață totală de 75 de hectare, din care circa 50 de hectare reprezintă cele 2 iazuri de autoepurare (liniștire și macrofite) – ultima treaptă a stației de epurare a apelor industriale și menajere de pe platforma Petromidia, CET Midia, Petromar, dar și a apelor uzate menajere ale orașului Năvodari, edificate anterior anului 1990.

Surse bine informate au declarat, pentru Constanța 100%, că traseul pe care este proiectat să treacă noua conductă a OMV Petrom este destul de sinuos.

Am solicitat un punct de vedere și informații suplimentare Agenției pentru Protecția Mediului Constanța. Le vom publica în cazul în care/dacă le vom primi.


Articole recente

sprijina-jurnalismul-independent
Constanta-financiara-sigla-jpg

Lasă un comentariu

Your email address will not be published.