Orașele din România, printre cele mai poluate cu particule fine, care pot cauza cancer

Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile mașinilor atât la oprirea acestora, cât și din cauza arderilor incomplete

Bulgaria, Polonia, România şi Croaţia înregistrează cele mai mari niveluri de poluare în zonele urbane cu particule fine de tip PM2.5, o poluare care a scăzut treptat, relevă Eurostat cu ocazia Săptămânii Verzi în UE, în perioada 31 mai-4 iunie.

Concentraţia particulelor fine a scăzut treptat în zonele urbane din UE, la 12.6 μg/m3 în 2019, precizează Eurostat.

Poluarea cu particule fine în suspensie în aer reduce speranţa de viaţă şi percepţia stării de bine şi pot conduce la o agravare a multor boli respiratorii acute şi cronice, dar şi cardiovasculare.

Particulele fine (PM10, cu diametrul de până în zece micrometri) pot pătrunde adânc în plămâni şi inflama sau agrava boli cardiace şi respiratorii.

Particule şi mai fine, cu diametrul de 2,5 micrometri (PM2.5) pot cauza probleme de sănătate şi mai grave, întrucât pătrund şi mai adânc în plămâni.

Acest tip de poluare cu particule fine a înregistrat o scădere de mai mulţi ani, sub limita stabilită în 2015 – de 25 μg/m3 în medie anual -, însă există în continuare zone în care această valoare este depăşită.

În pofida acestei scăderi, însă, nivelul poluării aerului în 2019 continua să depăşească nivelul recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, de 10 μg/m3 în medie anual.

Potrivit Eurostat, în patru state membre ale Uniunii Europene, concentraţia medie anuală a particulelor fine (PM2.5) înregistrează cele mai mari niveluri, şi anume în Bulgaria (19.6 μg/m3),  Polonia (19.3 μg/m3), România (16.4 μg/m3) şi Croaţia (16.0 μg/m3).

Estonia (4.8 μg/m3), Finlanda (5.1 μg/m3) şi Suedia (5.8 μg/m3) înregistrează cea mai mică concentraţie, precizează Eurostat.

Particulele în suspensie provin din surse naturale (erupții vulcanice, eroziunea rocilor furtuni de nisip și dispersia polenului) sau din surse (activitatea industrială, sistemul de încălzire a populației, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile mașinilor atât la oprirea acestora, cât și din cauza arderilor incomplete.)

Efecte asupra sănătăţii populaţiei

Dimensiunea particulelor este direct legată de potențialul de a cauza efecte. O problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas și gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări. Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii.

Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, și în consecință mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil.

Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură.


energia residence
sprijina-jurnalismul-independent

Leave a Reply

Your email address will not be published.