Pesta porcină africană – adevăr și dezinformări!

Zilele acestea este o adevărată nebunie în mediul online cu privire la acest subiect, fiecare dându-și cu părerea. Toți lansăm teorii și opinii, care mai de care mai incredibile… toți înafară de cei care ar trebui! Geronimo Brănescu, președintele ANSVSA (autoritatea națională sanitar-veterinară) și totodată finul celebrului Nicușor Constantinescu, tace mâlc. Câți dintre constănțeni își mai aduc aminte că în 2016 aceste încă era șeful Direcției Sanitar Veterinare din Constanța? Iar simpaticul Daea, cel cu oaia, mai iese în spațiul public să încerce să arunce vina pe UE că nu ne dau bani de despăgubiri pentru oameni. Asta chiar dacă însuși comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, a transmis că schema de ajutor de criză nu poate fi accesată de fermierii români afectați tocmai pentru că fonduri există pentru prevenția bolii, nu pentru despăgubiri din culpa statului român.

Tocmai pentru a combate aceste neadevăruri și pentru a scoate la lumină erorile grave făcute de guvernarea PSD-ALDE, vicepreședintele PNL, deputatul Oros Nechita Adrian, medic veterinar, a adresat factorilor de decizie 10 întrebări privind gestionarea crizei pestei porcine. Aceste întrebări sunt adresate celor care prin incompetența și interesele lor personale pun în pericol siguranța și securitatea alimentară a României – Liviu Dragnea (președintele PSD), Geronimo Brănescu (președintele ANSVSA) și Petre Daea (ministrul agriculturii):

1. De ce nu s-a restricționat circulația animalelor (inclusiv a porcilor) în 2017, când a fost diagnosticat primul focar de Pestă Porcină Africană (PPA)? Dimpotrivă, în populismul său, Petre Daea a făcut presiuni să se deschidă târgurile de animale?
2. De ce anul acesta, după apariția pestei porcine africane, Președintele ANSVSA nu a dispus inspecții (examene clinice) în exploatațiile cu animale, așa cum prevăd normele sanitare veterinare? În celelalte state UE aceste inspecții se fac de două ori pe an, chiar dacă nu evoluează boli grave. Au fost solicitări repetate în acest sens din partea medicilor veterinari, inclusiv la mitingul de protest, din primăvară, din fața ANSVSA. Cred că focarele de boală puteau fi identificate din timp și pierderile ar fi fot mult diminuate, pentru că, potrivit Deciziei CE 709/2014, art. 8, lit. d, se poate face comerț și export din zone libere de PPA, dacă animalele provin din exploatații care au făcut obiectul inspecțiilor de două ori la interval de 4 luni. Nu se bloca astfel toată țara.
3. De ce ANSVSA nu a deblocat Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor? Baza de date nu poate fi utilizată pentru punerea în aplicare și verificarea restricțiilor de circulație a animalelor.
4. De ce Guvernul nu a modificat decât zilele acestea legislația cu privire la vânătoarea mistreților, deși, când are alte interese, emite Oronanțe de Urgență săptămânal?
5. De ce Centrul Național pentru Combaterea Bolilor a fot convocat abia în 28 iunie, deși primul focar de PPA în Tulcea a apărut în 10 Iunie, cu optsprezece zile înainte?
6. De ce Consiliul Științific al ANSVSA a fost convocat abia la sfârșitul lunii iulie iar planul de eradicare al PPA a fost trimis la Monitorul Oficial abia în 6 August?
7. De ce nu s-au procurat din timp (din 2017) mijloace de incinerare și nu s-au stabilit locuri de îngropare predeterminate pentru eliminarea alternativă a cadavrelor care nu pot fi incinerate (pct. 4, anexa IV, Directiva 92/119/CEE)?
8. De ce nu s-a intensificat programul de supraveghere pasivă la mistreț (examen de laborator din probe recoltate de la animale bolnave sau sănătoase) și nu s-a aplicat această supraveghere în fermele comerciale? De ce nu s-a instituit un program de supraveghere activă la porcii domestici (identificarea de anticorpi la animale clinic sănătoase) ca soluție pentru județele limitrofe celor în care evoluează boala?
9. De ce conducerea ANSVSA a refuzat constant colaborarea cu Colegiul Medicilor Veterinari din România si cu Asociațiile de Crescători?
10. De ce nu s-a făcut de la început o informare corectă a proprietarilor de porcine, a reprezentanților industriei de profil și a întregii populații privind măsurile care se impun, obligațiile ce le revin, precum și gravitatea consecințelor nerespectării acestor măsuri?

Chiar dacă a trecut mai bine de o lună, niciuna dintre aceste întrebări nu și-a găsit răspunsul!! În tot acest timp, peste 60.000 de porci au fost sacrificați în încercarea de a opri acest flagel. Lipsiți de orice reacție în timp util, când încă se mai putea face ceva, epidemia s-a întins azi în 8 județe și Comisia Europeană estimează ca molima porcilor va crește la 13 județe până la mijlocul acestei toamne.

Textul a fost publicat de Bogdan Bola, consilier județean PNL, pe pagina sa de Facebook, de unde a fost preluat de Constanța 100%, cu acceptul autorului.