Cu umerii trași spre spate, ton ridicat și voce gravă, Piedone intră val-vârtej în magazine, fabrici, spitale, porturi, la dezvoltatori imobiliari, căutând problemele din bucătării. Din păcate, nu îi ia foarte mult timp să le găsească – și e bine că le găsește și le prezintă.
Bucătăresele sunt luate la rost, patronii muștruluiți, unități întregi închise. Și ce dacă problemele sunt doar în zona food? Închidem tot supermarketul.
Uneori, scenele devin hilare: un comisar îi certa pe angajați pentru că pregăteau mâncarea în oale „puțin strâmbe”.
Piedone este peste tot. ANPC este peste tot. Acum, a venit cu o idee inedită.
Un proiect fără precedent
ANPC a propus ca adaosul comercial să fie afișat clar lângă prețul produselor. Ordinul pus în consultare publică luni, 17 martie, a fost însă retras pentru „îndreptare eroare materială”.
Actul normativ prevede că operatorii economici trebuie să informeze consumatorii despre adaosul comercial aplicat produselor, atât în magazine fizice, cât și online. Mai exact:
- În magazine, adaosul trebuie inscripționat în imediata vecinătate a prețului, cu aceleași caractere de font, culoare și mărime.
- În cazul vânzărilor online, informația trebuie afișată în același câmp vizual cu prețul produsului.
Ordinul ar urma să intre în vigoare la 30 de zile după publicarea în Monitorul Oficial.
O premieră mondială
Nicio țară din lume nu afișează adaosul comercial pe etichete. Evident, nu am verificat fiecare țară în parte, dar am întrebat două programe de inteligență artificială. Practica este că prețul final afișat include toate costurile – producție, transport, taxe, adaos comercial –, fără ca marja comercianților să fie transparentizată explicit.
Există, totuși, câteva excepții parțiale:
- Franța: Pentru produsele alimentare de bază (pâine, lapte etc.), statul impune reguli privind adaosul maxim, dar acesta nu este afișat pe etichetă.
- Ungaria: Guvernul controlează marjele la anumite alimente esențiale, dar fără să le impună pe etichete.
- Israel: La unele medicamente și servicii medicale, se afișează detalierea costurilor, dar nu este o practică generală în retail.
- Statele Unite: Unele state sau magazine oferă informații despre adaosuri în scopuri de marketing, dar fără obligații legale.
- India: Se afișează prețul maxim de vânzare cu amănuntul (MRP – Maximum Retail Price), care include toate taxele și adaosurile, dar fără o separare explicită a acestora.
Afișarea adaosului este numai o măsură populistă, care să ajute la imaginea președintelui ANPC, dar care nu va avea ca efect scăderea prețurilor. Mai mult: să pui adaosul la fiecare produs, în condițiile în care marile magazine au zeci de mii, înseamnă costuri mai mari cu forța de muncă, ceea ce s-ar putea traduce prin creșterea prețurilor.
Reamintim că în România, în prezent, unitățile comerciale afișează adaosurile comerciale aplicate, limita minimă și maximă, dar nu pentru fiecare produs.
Alergeni în meniu
Aceasta nu este prima inițiativă controversată a ANPC. Tot la propunerea autorității, meniurile restaurantelor din România trebuie să conțină toți alergenii. O măsură pe care nu am întâlnit-o în niciuna din țările europene care atrag milioane de turiști.
