Neptun Deep, proiectul de producţie de gaze naturale din zona de mare adâncime a Mării Negre, cea mai mare investiţie energetică a României din acest moment, va avea efect asupra aerului, apei, solului, dar şi asupra stilului de viaţă al comunităţilor din vecinătatea sa. Cu toate acestea, rezumatul public al studiului pentru evaluarea impactului asupra sănătăţii şi confortului populaţiei în raport cu proiectul Neptun Deep susţine că proiectul poate fi dezvoltat „fără a genera riscuri semnificative sau impacturi negative majore“, scrie Ziarul Financiar.
Proiectul Neptun Deep din Marea Neagră este cel mai amplu proiect energetic aflat în plină desfăşurare la acest moment în România şi primul de explorare şi producţie la mare adâncime pe care România îl întreprinde în istoria sa. Valoarea proiectului este de 4 miliarde de euro, iar parteneri sunt OMV Petrom, cea mai mare companie din România, şi Romgaz, cel mai mare producător local de gaze, deţinut de statul român.
Dincolo de valoarea sa economică, unul dintre aspectele puţin comunicate este legat de impactul de mediu şi asupra comunităţilor din imediata vecinătate a proiectului. Cea mai apropiată locuinţă este la 100 de metri de infrastructura care va fi dezvoltată pe uscat, partea bună, zic investitorii, fiind că majoritatea lucrărilor se vor executa la 160 de kilometri în larg.
Însă, în total, vor fi forate 10 sonde, 6 vor fi forate până la 3.000 de metri adâncime verticală la o adâncime a apei de 800-1.100 de metri, iar 4 sonde vor fi forate până la 3.400 de metri adâncime verticală, la o adâncime a apei de 120-130 de metri. Iar aceste lucrări, alături de substanţele care vor fi folosite, pot determina un impact asupra mediului şi asupra comunităţilor.
„Studiul de evaluare a impactului asupra mediului a examinat atent interacţiunile dintre proiect şi diferiţi factori de mediu, aerul, apa, solul, zgomotul, precum şi factorii sociali, accesul la serviciile publice, estetica mediului, pericolul de accidente, stilul de viaţă. Prin intermediul unei matrice de interacţiuni şi analiza relaţiilor, s-au identificat posibilele impacturi ale proiectului asupra acestor factori“, se arată în studiul de evaluare a impactului asupra sănătăţii şi confortului populaţiei, un document realizat de firma Vest Medical Impact, cu sediul în Timişoara, şi un business de 0,7 milioane de lei anul trecut, după cum arată datele Termene.ro.
Rezumatul enumeră însă o serie de riscuri care trebuie avute în vedere odată cu lansarea construcţiilor, atât pe uscat, cât şi offshore.
De exemplu, se arată în rezumatul public, „în măsura în care sănătatea umană şi implicit populaţia sunt afectate, există potenţialul de pierdere a valorii bunurilor materiale (devalorizarea bunurilor materiale, necultivarea terenurilor).“
Mai departe, „afectarea biodiversităţii marine conduce la scăderea resurselor pescăreşti şi a activităţilor ocupaţionale corespunzătoare acestor resurse.“ Înfloririle algale ca efect al eutrofizării apei conduc la o scădere a concentraţiei de oxigen şi, pe cale de consecinţă, la efecte asupra speciilor de faună şi floră marină, se mai arată în rezumatul menţionat.
Eutrofizare este îmbogăţirea apei în nutrienţi, în special compuşi ai azotului şi/sau fosforului, care cauzează creşterea accelerată a algelor şi formelor superioare de viaţă vegetală, ducând la perturbarea nedorită a echilibrului organismelor din apă şi a calităţii apei respective. Acest fenomen poate apărea în mod natural, dar şi ca rezultat al acţiunilor umane.
Recomandare:
