Preşedintele Senatului, Anca Dragu, a declarat că formaţiunea din care face parte, USR PLUS, îşi doreşte să construiască şi să implementeze programul de guvernare actual fără să existe fragmentări în guvernare. Ea a dat ca exemplu guvernul condus de Adrian Năstase, de la începutul anilor 2000, care a avut continuitate.
Întrebată duminică, la Prima TV, dacă USR PLUS ia în calcul ieşirea de la guvernare, Anca Dragu a declarat că România are nevoie de un program coerent de guvernare pe patru ani.
„Noi suntem aici să construim. Noi vrem să aplicăm programul de guvernare în care credem, pe care l-am construit. Avem sute de membrii care au contribuit la acest program şi credem că România are nevoie de un program coerent de guvernare pe patru ani. De fapt, întotdeauna am insistat, personal, pentru evitarea fragmentărilor la guvernare, fie că vorbim de un minister sau de un guvern întreg. Pentru că politicile publice fragmentate nu duc la rezultate. Ştim bine că ministerele, în momentul în care se schimbă miniştrii, ministerele devin destul de greoaie şi reactive. Ai nevoie de această continuitate. Să amintim că cel mai performant guvern este şi cel care ne-a dus către aderarea la Uniunea Europeană, a fost guvernul de la începutul anilor 2000, Guvernul condus de Năstase”, a declarat Anca Dragu, citată de News.ro.
Întrebată de ce consideră că Guvernul Năstase este un model, Dragu a explicat că s-a referit la continuitate, Guvernul Năstase având un mandat de 4 ani.
„Nu este vorba despre un model, spuneam de continuitate şi este foarte important să ai un program foarte bine structurat şi să ai şansa să îl implementezi pentru că aceste schimbări, aceste rupturi de ritm, astea nu fac bine implementării politicilor economice şi sociale şi în cele din urmă ne trezim că avem foarte multe decalaje, dacă ne comparăm cu ţările europene, în toate domeniile: educaţie, sănătate, infrastructură. Asta este una dintre explicaţii. Vrem să construim, vrem să avem şansa să punem în aplicare acest program de guvernare, dar nu oricum. Noi vrem să ne aşezăm la masa discuţiilor, asta cred că ar face orice om politic responsabil”, a declarat Anca Dragu.
Guvernul Adrian Năstase a condus România în perioada 28 decembrie 2000 – 21 decembrie 2004.
Pe 20 decembrie 2000, președintele Ion Iliescu îl desemnează, oficial, pe Adrian Năstase pentru funcția de prim-ministru al României.
Pe 28 decembrie 2000, noul guvern primește votul de învestitură din partea parlamentului (314 „pentru” și 145 ”împotrivă”), iar membrii guvernului depun jurământul de credință în prezența președintelui Ion Iliescu.
Iată ce declara Adrian Năstase, în 2015, despre integrarea în U.E., într-un interviu pentru Calea Europeană.
„În mod evident, noi românii am privit integrarea în Uniunea Europeană ca un proces accelerat de modernizare care să aducă beneficii țării, dar și fiecărui cetățean. Din acest punct de vedere, probabil, unele dintre așteptări nu s-au împlinit. Altele probabil s-au realizat. Negocierea a fost foarte complicată, dincolo de faptul că procesul ca atare a început în 1995. Negocierile în sine, după o buclă care a fost mai puțin reușită la sfârșitul anilor 1990, au început în februarie 2000 și s-au finalizat în decembrie 2004. Noi vorbim despre Uniunea Europeană ca despre o structură de formă club în care lucrurile rămân așa cum le știam: la un moment dat plătești o cotizație pentru intrarea în acest club și poți să realizezi diverse lucruri având acest card. Lucrurile sunt mai complicate pentru că în acești zece ani și România s-a schimbat, cu lucruri mai bune, cu lucruri mai rele, dar și Uniunea Europeană s-a schimbat foarte mult. Din acest punct de vedere părerea mea este că există un anumit defazaj între felul în care noi acționăm în UE și politica internă și procesul de decizie al Uniunii. Ceea ce s-a putut constata, din păcate, chiar începând cu anul 2005 în UE, după referendum-urile din Franța și Irlanda și după aceea în timpul crizei economice din anii 2008 și următorii. Aceste lucruri au dus nu la continuarea unei stări de euforie a integrării, nu la o continuare a ideii de realizare a unei federații europene, a unei națiuni europene. Din păcate s-a ajuns la o renaționalizare a politicilor europene, fiecare stat încercând să supraviețuiască acestei perioade economice mai complicate, redefinindu-și interese specifice în relațiile cu diverse alte spații și în ceea ce privește legăturile cu țările ce au intrat în al cincilea val de integrare. Ceea ce se întâmplă ne arată cu bugetul UE pe următorii șapte de ani, de aproximativ 900 de miliarde de euro va fi insuficient pentru cele 28 de țări membre, mai ales pentru așteptările țărilor mai sărace, și de aceea punctul meu vedere este că în aceste condiții și pornind și de la ceea ce spuneam mai devreme, România ar trebui să își diversifice și să caute în continuare parteneri și în afara Uniunii Europene. Noi am pierdut, din păcate, zece ani până când s-au aplicat sancțiunile împotriva Rusiei și vă rog să vedeți nivelul legăturilor economice dintre Polonia, Ungaria, Slovacia sau Cehia.”
Condamnat pentru fapte de corupție
În 2015, Completul de cinci judecători al instanţei supreme l-a condamnat pe Adrian Năstase la patru ani de închisoare pentru luare de mită în formă continuată şi la trei ani de închisoare pentru şantaj. Instanţa a dispus contopirea pedepselor, urmând ca Adrian Năstase să o execute pe cea mai grea, de patru ani de închisoare.
Instanţa l-a mai condamnat pe Adrian Năstase la cinci ani interzicerea unor drepturi, după executarea pedepsei cu închisoarea, respectiv: dreptul de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice; dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a ocupa o funcţie sau de a desfăşura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii.
Dana Năstase a fost condamnată la trei ani de închisoare pentru „participaţie improprie la folosirea de documente false la autoritatea vamală”, instanţa dispunând suspendarea executării pedepsei pe un termen de încercare de opt ani.
La 30 martie 2012, în dosarul Zambaccian, legat de modul în care soţii Adrian şi Dana Năstase au achiziţionat bunuri provenind din China, fostul premier a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru şantaj, fiind achitat pentru luare de mită.
Soţia fostului premier, Dana Năstase, a fost condamnată atunci tot la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru „participaţie improprie la folosirea de documente false la autoritatea vamală”, fiind achitată pentru complicitate la luare de mită şi şantaj.
Fostul şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii Irina Paula Jianu a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare. Instanţa a dispus în cazul acesteia o pedeapsă de doi ani de închisoare pentru folosirea bunurilor societăţii comerciale împotriva scopurilor acesteia şi o altă pedeapsă, de trei ani de închisoare, pentru participaţie improprie la folosirea de documente false la vamă. Cele două pedepse au fost contopite de instanţă, Jianu urmând să exercute pedeapsa cea mai grea, respectiv trei ani de închisoare, dacă sentinţa va deveni definitivă. Irina Jianu a fost achitată de magistraţi pentru dare de mită, spălare de bani şi fals intelectual, celelalte fapte pentru care procurorii o acuzaseră în acest dosar.
În 5 mai 2010, Direcţia Naţională Anticorupţie i-a trimis în judecată pe Adrian Năstase, Dana Năstase şi Irina Paula Jianu, pentru fapte de corupţie.
Adrian Năstase a fost acuzat în acest caz că, în perioada 2002 – 2004, în calitate de premier, ar fi primit, în mod direct şi prin intermediul soţiei sale, Dana Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 630.000 de euro la cursul de schimb 2002/2004. Aceste foloase constau în contravaloarea unor bunuri importate din China şi cheltuielile aferente acestor importuri, precum şi contravaloarea unor lucrări efectuate la imobilele lui Năstase din localitatea Cornu şi din Bucureşti.
În 20 iunie 2012, Adrian Năstase a fost condamnat definitiv, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul „Trofeul calităţii”, în care a fost acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD.
Năstase a fost încarcerat în 26 iunie 2012 şi pus în libertate la 18 martie 2013, după ce Tribunalul Bucureşti a admis cererea lui de eliberare condiţionată.
