Prima zi de școală, trafic paralizat: Constanța rămâne în „Iadul” evocat de Vergil Chițac în 2020 – VIDEO

Prima zi de școală din an a fost suficientă pentru a demonstra, încă o dată, fragilitatea totală a traficului din Constanța. Plouă, elevii revin la cursuri, iar orașul intră instantaneu în colaps: mașini bară la bară, străzi secundare transformate în parcări improvizate, nervi, claxoane și întârzieri în lanț.

Este, practic, prima zi în care toți salariații activi sunt la muncă, copiii sunt la școală, iar condițiile meteo sunt nefavorabile. Un test absolut banal pentru un oraș de talia Constanței. Rezultatul? Trafic paralizat.

Imaginea de mai sus nu este o excepție, ci regula. Se repetă la fiecare început de an școlar, la fiecare ploaie mai serioasă, la fiecare incident minor. Iar explicația nu mai poate fi pusă pe seama „ghinionului” sau a „contextului”.

Problema este lipsa de viziune și de acțiune.

În ultimii cinci ani, administrația condusă de Vergil Chițac a vorbit mult despre reorganizare, fluidizare și „oraș modern”.

„Mizăm pe 3 direcții simultane: construirea de parcări, un transport în comun civilizat și fluidizarea circulației. Lucrurile astea vor face ca numărul de autoturisme în Constanța să se micșoreze. Eu cred că cetățenii benevol vor renunța, unii dintre ei, la autoturism, iar Constanța va fi un oraș al oamenilor, nu al mașinilor.”, anunța Chițac în 2020.

În realitate:

• nu avem un transportcpublic eficient și modern;
• nu avem parcări de tip park & ride;
• nu avem alternative reale la mașina personală;
• nu avem o strategie coerentă pentru orele de vârf;
• nu avem coordonare între școli, trafic și transport public.

În schimb, avem:

• sensuri unice care mută blocajul dintr-o stradă în alta;
• intersecții sufocate;
• cartiere întregi transformate în capcane rutiere dimineața și după-amiaza.

Constanța nu este un oraș „surprins” de trafic. Este un oraș lăsat fără soluții.

Iar fiecare dimineață ca aceasta confirmă un adevăr simplu: traficul din Constanța nu este o problemă de ploaie sau de școală, ci de administrație.

Ce promitea primarul în 2020

Iată declarațiile primarului Vergil Chițac despre mobilitate urbană, consemnate de Hotnews în 2020:

„Haideți să vedem de ce nu funcționează mobilitatea asta urbană activă și anume transportul cu biciclete de care pomeneați sau chiar mersul pe jos.

Transportul în comun de ce nu funcționează bine? Va dau exemplul Constanței ca să vedeți cum stăm. În momentul de față, acum când vorbim noi, mai mult de 90% din oameni se deplasează cu propria mașină, cu autoturism. 

În Constanța, în momentul de față, avem între 140 și 150 de mii de autoturisme și numai 30 de mii de locuri de parcare. Asta înseamnă că 110 mii de mașini nu au locuri de parcare. 

Având în vedere că, statistic vorbind, numai 6% din timp o mașină se deplasează și restul stă, înseamnă că acum, când vorbim noi, 100 de mii de mașini sunt parcate. Unde sunt parcate ele? Pentru că nu au locuri de parcare. Ele sunt parcate pe carosabil, adică pe banda întâi a străzilor, în general a străzilor largi sau pe trotuar. Ce se întâmplă dacă sunt parcate pe carosabil? Îngustează secțiunea de trecere și nu-i așa, apare congestia în trafic. Pe de o parte. 

Pe de altă parte, noi nu mai putem dedica pe bulevardele mari banda întâi pentru transportul în comun. Nu mai vorbesc de biciclete. Ce se întâmplă când mașinile stau pe trotuare? Evident, cetățenii fac slalom printre mașini, nu se mai pot deplasa, nici măcar în centrul orașului în momentul de față, care ar trebui și în orice oraș civilizat este dedicat pietonilor. Este în momentul de față acoperit de mașini. 

Nu există o mobilitate activă în Constanța, nici măcar în centrul orașului. Ca să avem un termen de comparație și cu asta o să mă opresc la starea actuală, o să vă spun așa, sigur, păstrând proporțiile. În Viena, 1/3 din oameni se deplasează pe jos sau cu bicicleta, deci mobilitate activă, 1/3 cu transportul în comun și 1/3 cu propria mașină. 

Deci noi avem lucrurile total neechilibrate. Acum, pe bună dreptate dumneavoastră întrebați ce e de făcut. 

Rețeta este simplă ca și concepție, dar necesită determinare în aplicarea ei și bineînțeles și resurse. Simultan, trebuie acționate 3 direcții. Vom construi parcări și subterane și supraterane. Fac o parenteză. Nu se pot construi parcări pentru toate cele 110 mii de mașini. Imaginați-vă că investiția asta ar fi ceva de genul 1 miliard de dolari. 

Ca să avem termen de comparație, anul acesta bugetul de investiții – pentru că nu-i așa, construcția de parcări intră la cheltuielile capital de investiții – a fost de 20 milioane de dolari. Deci, 20 milioane le putem în fiecare an aloca. Comparați cu necesarul de un miliard, deci nu poate fi vorba să construim parcări pentru toate mașinile care nu au parcare în momentul de față. 

Dar vom continua, vom construi parcări și subterane și supraterane în Constanța, vom construi parcări la intrarea și ieșirea din oraș, sistemul Park&Ride. Din fericire, aceste tipuri de parcări pot fi finanțate cu fonduri europene nerambursabile și de asemenea vom construi parcări în cartiere, unde este nevoie. 

Pentru construcția de parcări în cartier am gândit următorul sistem: voi face un împrumut bancar, apreciez eu între 15 și 20 de milioane de lei, dacă nu putem disponibiliza de la buget suma asta, vom începe să construim parcări în interiorul cartierelor. După ce le construim, le punem la vânzare, le dăm cetățenilor fără să facem profit, ne interesează să ne scoatem banii, venim din nou și alimentăm buffer-ul de 15 milioane și construim după aceea parcări în alte cartiere. Deci asta ar fi o direcție, construirea de parcări. 

O altă direcție pe care mizez este transportul în comun: benzi dedicate pentru autobuze, stații amenajate, autobuze moderne. Există în Constanța o discuție, în urma unui interviu pe care l-am dat eu, în care eu am fost destul de clar, însă mi s-a reproșat că nu vreau autobuze electrice. Nu e adevărat.

Dacă vom putea accesa fonduri europene nerambursabile, atunci toată flota de transport în comun va fi pe electric, electrificat. Dacă va trebui să cheltuim din bănișorii noștri, din bugetul local, atunci noi trebuie să fim foarte atenți pentru că vă dau o cifră. 

Un autobuz electric costă 450 de mii de euro și o dată la doi ani trebuie să îi înnoiești rezerva de baterie care mai înseamnă 200 de mii de euro, iar un atobuz euro 6 costă între 150 și 200 de mii de euro, deci trebuie să ne uităm și la pungă. Eu știu că suntem în Iad acum și vrem să ajungem în Rai, dar dacă nu ne gestionăm bine bugetul, s-ar putea să nu ajungem în Rai. Cred că ar trebui să trecem printr-o etapă intermediară, nu-i așa, Purgatoriul. 

Si o a treia direcție în care trebuie acționat este fluidizarea circulației, fluidizarea traficului iar aici sistemele de semaforizare inteligente care, acoperind tot orașul, nu costă mai mult de 5 milioane de euro, dar care fac de așa manieră încât spre exemplu, lumina roșie să fie sau să dureze în funcție de coada de mașini sau construirea de infrastructură de transport în care să nu trasăm, să facem de așa manieră încât acolo unde se poate, pietonii să nu se întâlnească cu mașinile, să facem pasarele sau să facem pasaje subterane, dezvoltarea tramei stradale, construirea de poduri, alte variante de transport, este absolut necesară.”