Guvernul României a decis, în ultima ședință din 2025, ca prima zi a concediului medical să nu mai fie plătită. Măsura a fost adoptată prin Ordonanță de Urgență și se va aplica în perioada 1 februarie 2026 – 31 decembrie 2027, fiind justificată de Executiv ca un instrument de combatere a concediilor medicale abuzive.
Cum se vor plăti concediile medicale
Potrivit noilor reguli:
- Ziua 1 a concediului medical nu va mai fi plătită;
- Zilele 2–6 vor fi suportate de angajator;
- Din ziua a 7-a, costurile vor fi acoperite de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Până în prezent, primele cinci zile erau plătite de angajator, iar din ziua a șasea intervenea CNAS.
Ministrul Sănătății: „Este o măsură tranzitorie”
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, PSD, a declarat că decizia este temporară, gândită inițial pentru doi ani, și ar putea fi retrasă mai devreme dacă fenomenul concediilor medicale fictive se reduce semnificativ.
„Este o măsură menită să scadă numărul concediilor medicale scurte, de 2–3 zile, care apar frecvent în perioadele cu punți sau sărbători și care, în urma controalelor, s-au dovedit adesea nejustificate”, a explicat ministrul.
Alternativa respinsă: taxarea cu 10% CASS
O altă variantă analizată în Guvern a fost impozitarea indemnizației de concediu medical cu 10% CASS, însă aceasta a fost abandonată.
„Renunțarea la plata primei zile produce pierderi mai mici pentru angajați decât aplicarea unei taxe de 10% pe indemnizație”, a precizat Rogobete.
Practică existentă în alte state UE
Executivul susține că măsura aliniază România la practicile europene. În țări precum Belgia sau Franța, prima sau chiar primele două zile de concediu medical nu sunt plătite, în funcție de tipul de asigurare și de codul de boală. De asemenea, în majoritatea statelor UE, indemnizația este între 75% și 85% din salariu, nu 100%, cum se întâmplă încă în unele situații în România.
Impact bugetar: un miliard de lei pe an
Guvernul estimează un impact bugetar de aproximativ un miliard de lei anual. Potrivit Ministerului Sănătății, fondurile economisite vor fi direcționate către:
- introducerea de noi medicamente compensate, inclusiv pentru pacienți oncologici și cu boli rare;
- extinderea programelor de screening;
- finanțarea unor tratamente inovatoare (41 de tratamente noi au fost deja incluse pe lista de compensate în 2025, după economii de 500 de milioane de lei).
Controale mai stricte și sesizări directe
Ordonanța introduce și mecanisme suplimentare de control, permițând angajatorilor să sesizeze direct Ministerul Sănătății sau Casa de Asigurări de Sănătate în cazul suspiciunilor de abuz.
Executivul susține că măsura este necesară pentru echilibrarea sistemului de sănătate și reducerea risipei, însă decizia riscă să stârnească controverse, mai ales în rândul angajaților care se confruntă cu probleme medicale reale, dar de scurtă durată.
