Primăria Năvodari și Curtea de Conturi, aliați într-un război nedemn

Curtea de Conturi a descoperit nereguli extrem de gave la Primăria Năvodari, în perioada 2012 – 2016, dar până acum nu s-a luat nicio măsură concretă. Ba, mai mult, se pare că cele două părți s-au aliat, în detrimentul interesului statului și legii.

Printre cele 11 nereguli descoperite, unele extrem de grave.

De exemplu, Primăria Năvodari pur și simplu nu a impozitat mai multe societăți comerciale, dacă vă puteți închipui așa ceva. Este vorba despre SC Matfish SRL, care exploatează amenajarea piscicolă Taşaul, adică peste 1.900 hectare, dar și despre SC Cherhanaua Taşaul SRL și SC Delta Rompes SRL), care au restaurante pe malul lacului Tașaul. De asemenea, primăria a „uitat” să impoziteze șase operatori portuari din Portul Midia. Numai pentru aceste cazuri prezentate, primăria ar fi trebuit să încaseze peste 300.000 de lei.

O altă abatere este că majoritatea hotelurilor, restaurantelor și barurilor nu aveau avize de funcționare, dar primăria a ignorat acest lucru. Astfel, dintr-un număr de 51 de societăți comerciale cu aceste obiecte de activitate, în perioada 2016 – 2017, numai 15 aveau autorizații și avize de funcționare, deși 22 au desfășurat activitate, lucru confirmat chiar de personalul Poliției Locale Năvodari, în urma unei inspecții pe teren la solicitarea echipei de audit. Oare de ce nu au avut aviz aceste firme, ne întrebăm retoric, evident. Primăria nu a încasat impozite nici de la mai mulți locuitorii care aveau câte cinci bărci, de exemplu.

Cireașa de pe tort: un om de afaceri ar trebui să plătească, în viziunea Primăriei Năvodari, o taxă de 2 milioane de euro pentru că a consolidat malul terenului din fața vilelor turistice pe care le deține.

De fapt, dacă vă gândiți bine, nu știu dacă ați mai auzit vreodată de o taxă fiscală de 2 milioane de euro, darămite pentru o suprafață de vreo 4.000 de metri pătrați, aflat în Năvodari, nu în Manhattan.

Taxa a fost impusă de angajați ai primăriei, când aceasta era condusă de Nicolae Matei, condamnat penal cu executare într-un alt dosar. Acesta a motivat, într-o emisiune la Realitatea TV, că taxa fiscală a fost calculată așa cum este calculată și pentru florărese. În opinia noastră, florăresele din Năvodari nu sunt milioane în euro.

Comisia pentru abuzuri a Senatului a făcut lumină în acest caz. A cerut un raport amănunțit, care a fost realizat de Curtea de Conturi și despre care am scris și noi. Concluziile sunt devastatoare.

Iată numai una dintre ele:

„Având în vedere documentele atașate petiției și raportul Curții de Conturi, s-a creat aparența încălcării principiilor de egalitate statuate de art. 16 alin. 1 din Constituția României, care prevede faptul că „Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure așezarea justă a sarcinilor fiscale”, în condițiile în care taxa locală aplicată SC Somaco Construct SRL este de 21 de ori mai mare decât prețul de vânzare al terenului, de peste 1258 de ori mai mare decât valoarea redevenței datorate dacă societatea ar fi concesionat terenul în cauză, respectiv de 842.307 ori mai mare decât taxa anuală de 13 lei/ha aplicată pentru terenurile cu amenajare piscicolă aflate în perimetrul UATO Năvodari.”

O taxă nelegală, discriminatorie și abuzivă.

navodari somaco
Locul încercuit cu galben reprezintă terenul pentru care Primăria Năvodari consideră că Somaco Construct trebuie să plătească o taxă cinci milioane de euro

Pe lângă aceste concluzii, Curtea de Conturi a trasat și câteva măsuri clare pentru Primăria Năvodari, condusă acum de Florin Chelaru, fost viceprimar pe vremea primarului Nicolae Matei, măsuri pentru ca primăria să intre în legalitate.

Măsurile acestea sunt însoțite de termene clare și fără echivoc de punere în aplicare. Vă dăm un exemplu. De pildă, trebuia constituită o comisie de inventariere, din care să facă parte și Primăria Năvodari până în luna ianuarie 2018. A trecut deci aproape un an.

Știți ce a făcut Primăria Năvodari? A contestat în instanță o singură măsură din raportul Curții de Conturi, și anume cea care vizează societatea comercială care a primit această taxă fiscală unică în România. În loc să găsească soluții să scape de toate fărădelegile pe care le-au făcut, au vrut să mențină această taxă nelegală, discriminatorie și abuzivă. Instanța nu a dat dreptate Primăriei Năvodari, care însă a făcut apel.

O atitudine cel puțin curioasă a avut și Curtea de Conturi Constanța. În mod normal și legal, Curtea are obligația să verifice dacă măsurile pe care le-a cerut au fost duse la îndeplinire. Dacă nu sunt duse la îndeplinire, hârtiile de control sunt pur și simplu maculatură. Obligația aceasta este dată de articolul 64 din Legea Curții de Conturi. Iată ce spune:

„Nerecuperarea prejudiciilor, ca urmare a nedispunerii şi a neurmăririi de conducerea entităţii a măsurilor transmise de Curtea de Conturi, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.”

Textul este clar: nu duci la îndeplinire măsurile, faci plângere penală. În cazul de față, plângerea trebuie îndreptată împotriva conducătorului instituției, primarul Florin Chelaru.

De ce nu acționează conducerea Curții de Conturi? Pe cine apără? Conducerea Curții de Conturi Constanța, în funcție de aproape două decenii, ar trebui să răspundă la aceste întrebări. Din informațiile noastre, Curtea de Conturi este o instituție în slujba cetățeanului, care apără litera și spiritul legii, nu primari vremelnici. Nu putem să nu ne aducem aminte, în acest context, că verificările Curții de Conturi Constanța au demarat numai după solicitărilor Curții de Conturi a României, dar și a Comisiei pentru Abuzuri a Senatului, la circa un an de zile după ce aceste solicitări au fost formulate.

Mai trebuie menționat un lucru. Există o decizie a Administrației Naționale Apele Române care spune clar că terenul situat la 15 metri de la țărm este terenul statului român. În cazul de față, ortofotoplanul executat în anul 2004 atestă în mod obiectiv faptul că între lacul Siutghiol și proprietățile private exista doar domeniul public al statului român în suprafață de 6,526 ha, având o lățime de 15 ml măsurată de la marginea apei spre interiorul uscatului aferentă suprafeței de 27,305 km ce reprezintă perimetrul luciului lacului Siutghiol dat în administrarea UATO Năvodari, compusă din suprafața de 2,23 ha zona de protecție (5 ml) și din suprafața de 4,30 ha (10 ml) scoasă, prin Legea 310/2004, din regimul restrictiv al protecției lacului.

Asupra acestui subiect vom reveni.

Zen Residence
energia residence



Leave a Reply

Your email address will not be published.

Următorul articol

Șofer de BMW, fără permis, oprit cu focuri de armă de polițiști. Este cercetat în liberatate

Thu Dec 13 , 2018
Un șofer de BMW, care nu avea permis de conducere, a fost oprit cu focuri de armă de polițiștii constănțeni, și este acum cercetat penal în libertate. „La data de 12 decembrie a.c., in jurul orelor 20.15, un tânăr, in varsta de 25 de ani, din Constanța, fara a poseda […]