Primăria Năvodari, singură într-un război împotriva Statului Român

Dacă doi oameni îți spun că ești beat, te duci și te culci, spune o zicală românească. Dar dacă șase îți spun același lucru? Pe semne că ar trebui să te duci direct să hibernezi.

Dacă într-un dosar în instanță o parte susține un anumit lucru, poate nu ai crede. Dar dacă șase instituții extrem de importante ale statului susțin același lucru, nu-i așa că e vreme să te duci la culcare? Pardon, să începi să-ți pui niște întrebări serioase?

Acestea au fost gândurile care-mi treceau prin minte în timpul unei noi înfățișări în procesul dintre Primăria Năvodari și Somaco Construct, despre care publicația noastră a relatat pe larg. Ca o observație interesantă: l-am văzut pe proprietarul Somaco Construct, Grigore Comănescu, încă de dimineață la instanță, de la ora 09.00. Procesul a început la 12.00 și a durat mai multe de o oră. A plecat grăbit pe la ora 13.30. Primăria Năvodari a fost reprezentantă numai de avocat. De la ora 12.00, primarul localității, Florin Chelaru, povestea la un post local de radio ce lucruri frumoase face în comună (asta după ce a fugit constant de reporterii Pro TV, care voiau să-i pună întrebări despre dezastrul din orașul cu pretenții de stațiune).

Vă reamintim miza procesului: Somaco Construct a cumpărat cu mulți bani un teren pe malul lacului Siutghiol, pe raza Năvodariului. A construit câteva vile de vacanță, Verona, dar la un moment dat apa le ataca fundația. Cu acordul Apelor Române, a consolidat o suprafață de 4.646 de metri pătrați. În fapt, a construit o platformă bine amenajată care protejează malul. Primăria consideră – eronat, spun instituțiile statului – că acolo e un depozit de construcții și că terenul e al lor. Pe vremea fostului primar al Năvodariului, penalul Nicolae Matei (îi spunem penal pentru că a ispășit o pedeapsă cu închisoare pentru fapte de corupție) și Poliția Locală Năvodari a impus o taxă de depozitare a materialelor de construcții de circa două milioane de euro. Ați citit bine: două milioane euro pentru 4.000 mp. Primăria a zis că terenul e al lor. Primarul Matei a inițiat o hotărâre de Consiliu Local prin care a înscris în proprietatea localității acest teren consolidat, dar și alte terenuri riverane lacului. Este vorba despre suprafețe întinse din zona de protecție a lacului, care aparțineau de drept statului român.

Nu o spunem noi, ci o spune chiar statul, prin instituțiile sale! Și tot el spune: vrem ce ne aparține. A afirmat-o, cu subiect și predicat, în termenul care a avut loc în data de 16 septembrie 2019. Apele Române și Ministerul Finanțelor care intrare în acest proces pentru a se face dreptate. Procurorii sunt de acord. Primăria Năvodari se opune.

„Considerăm că am fost prejudiciați în dreptul și interesul direct al statului român. Construcția edificată de Somaco se află chiar pe malul lacului, iar titularul dreptului de proprietate este statul român. Legea Apelor specifică foarte clar că o distanță de 15 metri de la malul lacului în interior are regim strict de construcție sau concesionare. Interesul nostru este determinat de faptul că respectiva construcție se află pe malul lacului, este în administrarea Apelor Române, titularul dreptului de proprietate este statul român și nu se poate justifica că această construcție ar fi pe proprietatea privată a localității”, au spus reprezentanții Ministerului Finanțelor.

Ecuația este simplă: Ministerul Finanțelor este proprietarul de drept al terenului, iar Apele Române îl administrează.

Avocatul Somaco Construct, Dumitru Bădrăgan, a subliniat că instanța trebuie să aibă în vedere raportul Comisiei Senatorilor de Cercetare a Abuzurilor (care descrie pe larg neregulile grave comise de Primăria Năvodari), Hotărârea de Guvern nr. 1284/2007, prin care lacul Siutghiol este declarat sit Natura 2000, element care poate fi aplicat doar asupra unui bun proprietate a statului, dar și HG 2060/2004, în care este inventariat ca fiind, în mod expres, ca fiind domeniu public al statului.

„Sunt elemente pe care Consiliul Local Năvodari trebuia să le aibă la cunoștință”, a spus acesta. Consiliul Local și-a însușit însă aceste terenuri prin simple hotărâri – ilegal.

Reprezentanta Apelor Române a pus punctul pe i. Aceasta a precizat că nici chiar martorii Primăriei Năvodari nu constatat, la fața locului, prezența materialelor de construcții pentru care ar fi fost necesară sancționarea Somaco.

„Mai mult decât atât, așa cum a arătat și reprezentantul Parchetului, această decizie este dată în 2012 și vizează perioada 2010 – 2012, cu toată că din înscrisurile aflate la dosar rezultă că această suprafață de teren a fost identificată ca limite și poziție în 2012. Suprafața de teren aparține statului, Somaco nu a revendicat niciodată această suprafață. În schimb, s-a auto împroprietărit autoritatea publică locală, printr-o hotărâre de consiliu local.”, a mai spus aceasta.

Ba mai mult, a precizat că singurul martor al Primăriei Năvodari are declarații contradictorii într-un dosar penal în care a fost cercetată: pe de o parte spune că a întocmit documentație, pe de altă parte spune că nu a fost la fața locului, nu s-au făcut măsurători, și estimarea a fost făcută la ochi. Apropo, mai mulți funcționari ai primăriei au scăpat de pedeapsa penală pentru că fapta s-a prescris, nu pentru că nu au fost vinovați.

Reprezentanta Apelor Române a solicitat instanței să admită că statul român, prin Apele Române, are calitate procesuală, și se impune rejudecarea procesului, pentru ca toate părțile interesate să-și formuleze apărări referitoare la titlul de proprietate.

Același lucru l-a cerut și Parchetul.

Singurii care nu doresc rejudecarea sunt cei din Primăria Năvodari. Aceștia nu vor nicidecum ca statul român, prin Apele Române și Ministerul Finanțelor, să fie parte în proces. Avocata instituției susține că reprezentanții Somaco au construit acolo nu o construcție hidrotehnică, așa cum susțin toate celelalte instituții, ci „depozite de pietriș, o plajă private, hidranți, spații verzi și așa mai departe”. Ba chiar și un mini port ca să-și plimbe turiștii. N-a spus nimic despre faptul că taxa este impusă din 2010, deși intabularea a fost făcută în 2013. Ba mai mult, Primăria Năvodari a încercat să inducă în eroare instanța. Ne aducem aminte că în 2013, în cadrul unui proces, primarul actual a recunoscut că este vorba despre o construcție hidrotehnică. În schimb, aceasta ar fi devenit acum plajă. De ce aceste refuzuri ale primăriei? Unul din răspunsuri este următorul: mai sunt circa 29 de hectare de teren intrate în proprietatea sa în acest fel. Dacă statul le va revendica pe toate, așa cum este normal, se va deschide o teribilă cutie a Pandorei.

Proprietarul Somaco Construct a spus că Primăria Năvodari a acționat așa în cazul a aproape 30 de hectare de teren și a atras atenția că, pe logica instituției, și o autostradă este un depozit de materiale.

„Eu am făcut numai pentru a mă apăra, pentru că erau inundații. Nu am făcut nici ca să iau, nici ca să dau. Ba din contră, chiar am cerut statului român să preia lucrarea, pentru că știam că orice construcție hidrotehnică aparține statului și numai statului.”

Grigore Comănescu, om de afaceri

La plecarea din instanță, am reușit să îi smulgem o scurtă declarație omului de afaceri Grigore Comănescu.

„Acest caz nu este numai despre Somaco și despre o taxă fiscală aberantă, de două milioane de euro, ci despre cum și cât se poate fura de la statul român, despre primării care preiau abuziv proprietatea sa și o transformă în proprietatea privată a apropiaților lor, la un preț derizoriu. Este un proces despre cei care fură ca într-o organizație criminală de tip mafiot. Azi fură un ou, mâine un bou. Azi de la mine, mâine de la toți. Dacă toată lumea fură de la stat, ce se va alege de aceasta, în cele din urmă? Statul suntem noi, are dreptul să dețină proprietățile care îi aparțin, conform legii. O să vedeți unde se va ajunge când își va revendica nu numai aceste 29 de hectare, ci tot terenul care îi aparține de pe malul lacului, dar și de pe malul mării, din zona Năvodari. Este vorba despre sute de hectare”, a declarat acesta.

Mai e un aspect care nu s-a discutat în instanță, dar care merită subliniat. Taxa fiscală impusă pentru acest teren de 4.000 de mp este de 2 milioane euro! Este, evident, absurd. Primarul Matei a încercat, la Realitatea TV, să explice că s-a calculat așa cum li se calculează și florăreselor, de pildă. Îmi este greu să cred că o florăreasă plătește două milioane de euro în Năvodari sau oriunde în altă parte de pe glob, chiar și New York. De fapt, taxa aceasta este de circa 800 de ori mai mare decât plătește tot combinatul petrochimic din Năvodari. Ne-am exprimat însă greșit: în opinia noastră, nu este o taxă, ci o răzbunare.

Instanța a rămas în pronunțare.

Vom reveni.

Postări recente

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.