Primarul Chițac, de acord să plătim peste 2 milioane de euro pe an în plus firmei Tracon. O comparație cu cazul Polaris

Primarul Vergil Chițac (stânga) și unul din acționarii minoritari ai Tracon, fostul senator PSD de Constanța Nicolae Moga

Acum fix trei luni, pe 26 mai, primarul Constanței, Vergil Chițac, PNL, le propunea consilierilor locali majorarea tarifului pe care noi, constănțenii, îl plătim către Tracon, firmă deținută de foști PSD-iști de frunte, care deține depozitul ecologic de deșeuri menajere și industriale din orașul Ovidiu. Este locul unde ajung deșeurile din Constanța. Propunerea a fost aprobată fără mare tam tam, fără ca primarul să iasă pe Facebook și să vorbească despre monopol și/sau șantaj. O face însă în cazul Polaris, compania care colectează deșeurile și le duce la groapa de gunoi.

Haideți să vedem cum a decurs procedura în cazul Tracon.

Contractul dintre Tracon și Primăria Constanța este încheiat în 1994, pe vremea primarului Neagoe, și are o durată de 30 (treizeci) de ani.

Pe 4 martie 2022, Tracon SRL înaintează cererea de ajustare a tarifului.

Pe 30 martie, administratorul Tracon, Lucian Ninoiu, trimite către Consiliul Local al Municipiului Constanța, în atenția primarului Chițac, „propunerea Tracon SRL a actului adițional la contractul de prestări servicii nr. 5 din 1994”, propunere comunicată și anterior, pe 14 martie 2022.

Actul adițional, redactat de Tracon

Avem deja prima mare diferență. În cazul Tracon, compania a redactat actul adițional și l-a trimis spre informare primăriei. În cazul Polaris, primăria a redactat un act adițional, cu care Polaris nu a fost de acord, notificând în scris acest lucru (notificarea a fost ascunsă inițial de consilierii municipali). De ce această diferență?

La nici două luni distanță de la această cerere, primarul Vergil Chițac inițiată proiectul de hotărâre de consiliu 302 din 26 mai 2022 în vederea ajustării tarifelor Tracon. Li se aprobă o creștere de tarif de la 14 dolari/tona (65,45 de lei la cursul BNR din data ajustării), la tariful de 127,97 lei pe tonă. Adică, după aritmetica noastră, aproape de două ori mai mult.

„Primar diligent initiaza in mare viteza, pe care o consideram corecta, un proiect de HCLM care presupune dublarea tarifului operatorului de salubritate Tracon, depozit ecologic.”, punctează cei de la Polaris.

În Constanța, tarife cu 41% mai mari decât în Sibiu

Aici avem cea de-a doua diferență: Primarul Chițac și echipa sa nu au făcut un calcul comparativ, așa cum s-au străduit din răsputeri în cazul Polaris. Dacă ar fi făcut, ar fi observat că tot în luna mai a anului 2022, Tracon solicita și i se aproba in județul Sibiu un tarif de 90 de lei pe tonă. Nu s-a întrebat primarul de ce în Sibiu este 90 de lei și în Constanța 127,97, adică mai mult cu 41%.

„Nu am vazut nicio zbatere a Primarului, niciun mesaj de forta impotriva Tracon, totul mergand ca uns. Nu am vazut nicio dezbatere in sedinta Consiliului Local in care Primarul Chitac sa invoce tot felul de acuzatii la adresa Tracon, asa cum o face in cazul oricarei sedinte de consiliu cand este in dezbatere o chestiune ce priveste Polaris. Si toate acestea in contextul in care Domnul Primar a initiat un proiect HCLM aprobat ulterior, prin care orasul Constanta va plati in plus incepand din iunie 2022 aproximativ 2,16 milioane euro/an din bani publici, operatorului de salubritate depozit ecologic Tracon.”, spun cei de la Polaris.

Primarul acuză Polaris și de monopol. „Polaris a decis să se folosească de poziția de monopol ca să obțină tot ce vor conducătorii companiei.”, spune el. Exact aceeași poziție de monopol o are și Tracon, dar acolo nu a menționat acest lucru. În ambele cazuri însă, Chițac a omis un cuvânt cheie: „reglementat”. În cazul ambelor firme, vorbim despre ceea ce legea numește „monopol reglementat”. Însăși legea cere acest monopol. Conform Legii 51, monopolul în domeniul serviciilor de utilităţi publice este o situaţie de piaţă caracteristică unor astfel de servicii care, pe o arie teritorială determinată, pot fi prestate de un singur operator. Serviciul de salubritate este un serviciu public, căci îndeplineşte cumulat mai multe condiţii legal stabilite: răspunde unei utilităţi publice, are un caracter permanent şi regim de funcţionare continuu, presupune existenţa unei infrastructuri tehnico-edilitare adecvate, iar aria de acoperire are dimensiuni locale.

Cine deține Tracon și ce profit are

Compania este deţinută, potrivit informaţiilor de pe platforma Confidas.ro, de patru români: Mihai Manea (care deţine un pachet de 78,24% din companie), Eliza Desdemona Manea (10%), Lucian Petrișor Ninoiu (10%) şi fostul senator PSD de Constanța Nicolae Moga (1,75%), care a fost o scurtă perioadă și ministru de interne. Moga și-a crescut participația, în 2020 deținea 1% din companie. Potrivit datelor ZF, Mihai Manea a fost preşedintele Tele­viziunii Neptun Constanţa în perioada 1996-2000. Mihai Manea a fost prefect de Brăila în timpul guvernării Adrian Năstase. Lucian Petrișor Ninoiu este cumnatul său.

Primarul Chițac a uitat și să anunțe constănțenii că Tracon a avut un profit frumos în 2021. Tracon a avut în 2021 o cifră de afaceri de 103.913.507 lei și un profit net de 7.707.278 lei. Inclusiv din banii noștri, nu? Ar fi putut să se întrebe de ce este necesară o dublare a tarifului dacă firma deja avea un profit atât mare? Ar fi putut, dar nu a făcut-o. O face însă în cazul Polaris, deși a primit documente din parte companiei care atestă că aceasta a înregistrat o pierdere de 28 de milioane de lei în anul 2021, pierdere aferentă contractului de salubrizare din Constanța.

Zen Residence
comprest util asfalt dobrogea



Leave a Reply

Your email address will not be published.

Următorul articol

Salvamarii din Eforie, la datorie

Fri Aug 26 , 2022
Activitatea de de salvare acvatică desfăşurată prin serviciul de salvamar şi prin posturile de prim ajutor pe plajă este destinată salvării vieţii oamenilor. Utilizarea nejustificată a serviciilor de salvare acvatică (pentru căutarea în apă a unei persoane presupus dispărută – care de fapt se răcoreşte la terasă a anunţa în […]