Puiu Hașotti, de 20 de ani parlamentar. De ce ar mai dori încă 4?

Scriam zilele trecute că începem o campanie în care încercăm să vedem ce au făcut parlamentarii de Constanța pentru noi, oamenii simpli.

Deschidem lista cu decanul de vârstă al parlamentarilor constănțeni, Puiu Hașotti, PNL. Puiu Hașotti este la al treilea mandat de senator, dar are la activ și două mandate de deputat. În total, liberalul constănțean ne reprezintă nouă interesele de 20 de ani. Întrebarea firească este următoare: ne reprezintă într-adevăr nouă, constănțenilor interesele?

La o privire retrospectivă asupra activității sale, putem remarca unele reușite. Cea mai mare dintre ele, în plan politic, este numirea sa în funcția de ministru al Culturii, funcție pe care a ocupat-o în perioada iunie – decembrie 2012. Din păcate, perioada aceasta este și una dintre marile dezamăgiri din cariera sa. Când spun dezamăgiri, mă refer la ce a făcut în calitate de ministru pentru constănțeni și români, nu în nume personal. Practic, nu se poate spune că a făcut ceva, orice, pentru cultura din Constanța. Cazinoul din Constanța era și este o ruină, Mozaicul Roman este într-o stare deplorabilă, bisericuțele de cretă stau să cadă, Mormântul Hypogeu este închis și riscă să se degradeze iremediabil. Ziariștii l-au întrebat odată de ce nu ia măsuri pentru reabilitarea Cazinoului. Era pe faleză, la o acțiune împreună cu primarul de atunci, Radu Mazăre. Le-a răspuns că este treaba primăriei, nu a ministerului. Că nu e chiar așa ne-o demonstrează faptele, Cazinoul fiind acum în administrarea unui minister.

Chiar după ce a fost ministrul Culturii, Puiu Hașotti, într-un exercițiu de dedublare care îmi depășește puterea de înțelegere, spunea că Ministerul Culturii nu a făcut nimic pentru Constanța.

”Vreau să vă spun că spre deosebire de județul Constanța și orașul Constanța, în alte zone și orașe ale țării autoritățile locale au fost mult mai atente cu patrimoniul identitar, cu patrimoniul cultural național. Aici a fost un dezastru, acesta este cuvântul. Nici autoritățile centrale nu au acordat atenția cuvenită județului Constanța și Constanței. Am să vă dau un singur exemplu dintre sute de exemple: acum aproape doi ani am întreprins insistențe extrem de mari, repetate, la ministrul Culturii de atunci, Kelemen Hunor, ca Ministerul Culturii să acorde o sumă de bani, nu era foarte mare, deloc foarte mare, pentru a se aniversa o sută de ani de la începerea cercetărilor arheologice de la Histria (în 1914, Vasile Pârvan a început săpăturile arheologice la cetatea Histria- n.red.). Care, după cum a spus și academicianul Răzvan Theodorescu, este probabil cel mai important șantier arheologic din România și unul dintre cele mai importante din Sud-Estul Europei. E bine, nu. Nu s-a dat nici măcar un leu”, spunea el, citat de Info Sud-Est.

Lui Puiu Hașotti nu îi place să i se aducă aminte de această perioadă. L-am văzut într-o conferință de presă criticând dur starea în care se află cultura din Constanța. Când a fost întrebat de o ziaristă ce a făcut el, ca ministru, pentru acest domeniu, s-a înfuriat și i-a răspuns că nu îi va mai răspunde timp de un an la întrebări. Liberalul are tendința de a se înfuria pe presă. Și-a permis, în calitate de ministru, să îi facă ”prost” și ”tâmpit” pe un ziarist din Iași.

”Intr-o maniera grobiana si nedemna de o persoana platita cu bani publici, ministrul a reactionat golaneste la adresa jurnalistilor de la BZI. „Bai, esti idiot, esti tampit?! Tu vorbesti pe roaming-ul meu?” a urlat Hasotti. Asta, desi acesta a fost abordat intr-o maniera decenta si oficiala. Cateva minute mai tarziu, cel mai probabil constientizand gafa uriasa pe care a facut-o, acesta a intervenit telefonic, si a incercat sa dreaga busuiocul, cerandu-si scuze pentru iesirea sa necontrolata. „Imi cer scuze pentru ceea ce v-am spus! Nu intelegeti ca imi cer scuze pentru ceea ce am spus, sau sunteti turc! Sunati-ma manie (astazi – n.r.) ca sa vorbim! Acum sunt intr-o sedinta”, a baiguit ministrul”, scriu colegii de la Bună ziua, Iași.

Întrebarea ziaristei din Constanța era însă legitimă. Puiu Hașotti nu a luat nicio măsură când Nicușor Constantinescu decima instituțiile de cultură din Constanța, când desființa, pur și simplu, Teatrul de Operă și Balet Oleg Danovski, când artiștii de aici, aduși în pragul umilinței și subzistenței, cu salariile neplătite, cântau Corul sclavilor în fața Consiliului Județean Constanța. Și cum să zică ceva Puiu Hașotti, când liberalii se pupaseră cu patos pe obraz cu pesediștii, formând USL, când el însuși îi strânsese mâna și se pupase cu Nicușor Constantinescu și cu Radu Mazăre? Cum să te ridici împotriva partenerilor tăi politici? Cum să te ridici împotriva prietenilor tăi? Și spun ”prieteni” pentru că, la înființarea USD, Radu Mazăre i se adresa lui Pui Hașotti cu apelativul ”Nea Puiu”, iar acesta lui Mazăre cu colocvialul ”Radu”. Asta denotă, în opinia mea, o relație mult mai apropiată decât o colaborare politică.

Tot în calitate de ministru, Puiu Hașotti a fost implicat într-un scandal despre care presa locală a scris puțin spre deloc, dar care a fost relatat pe larg de România liberă. Este vorba despre devalizarea programată a Companiei Naționale a Imprimeriilor Coresi, care, scrie RL, a început în timpul mandatului deținut de Puiu Hașotti în fruntea ministerului Culturii.

”Deși în sfera publică există doar 3 fotografii cu Sorin Vișenescu, în una milionarul apare însoțit de cineva. În mai 2012,”cei doi prieteni” Sorin Vișenescu și liberalul Puiu Hașșoti sunt fotografiați de paparazzi într-o plimbare pe stradă. La o lună și jumate de la acea întâlnire, în iunie, Puiu Hașotti e investit ministrul Culturii și Patrimoniului Național. Iar după încă o lună, acesta emite un ordin de numire a lui Ilie Bogdan Marius ca membru în Consiliul de Administrație (CA) al Companiei Naționale a Imprimeriilor Coresi. “Numirea” a fost catalogată ulterior de Corpul de Control a premierului ca fiind ilegală, neîncadrându-se în prerogativele ministrului, pentru că era exclusiv o atribuție a Adunării Generale a Acționarilor Coresi. Puiu Hașotti putea cel mult să ”propună”, nu să ”numească” un membru în CA. În plus, chiar și o ”propunere” ar fi trebuit făcută doar după o procedură prealabilă de selecție a candidaților, realizată de ”specialiști în resurse umane”, lucru care nu s-a întâmplat în cazul lui Ilie Bogdan Marius”, scrie România liberă. Dacă dați click pe text puteți citi întreaga anchetă.

De ce ar vrea acest lucru încă un mandat? Familia Hașotti este una puternică și influentă. Fratele său, Ionel Hașotti, este un avocat implicat în multe procese de răsunet, iar soția sa a fost șefa Bibliotecii din cadrul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, instituție extrem de importantă, unde gurile rele spun că familia Hașotti are încă o mare influență. Iată ce scria Ziua de Constanța, în 2009.

”Directorul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Constantin Chera, a fost împins de la spate să-şi înainteze demisia. El susţine că a fost „lucrat” de către soţia senatorului PNL, Puiu Haşotti. Schimbarea oficială a avut loc pe 7 aprilie, când directorul adjunct al instituţiei muzeale, Gabriel Gheorghe Custurea, a preluat frâiele conducerii. Potrivit acestuia, la nivelul muzeului ar fi avut loc doar o rocadă, iar din şef al muzeului, Constantin Chera ar fi devenit adjunct. Contactat telefonic, directorul, despre care se presupunea că şi-ar fi înaintat demisia de bunăvoie, a declarat că asupra sa s-au făcut presiuni de ordin politic. Întrebat care au fost motivele ce l-au determinat să renunţe la şefia Muzeului de Arheologie, Chera a răspuns sec: „În urma unui telefon dat de domnul Haşotti lui Constantinescu (n.r. Nicuşor Constantinescu, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa), am fost nevoit să-mi dau demisia”, a declarat acesta. El susţine că soţia fostului vicepreşedinte al PNL ar fi intervenit pentru a-l înlătura de la şefia instituţiei. Georgeta Haşotti este şefa Bibliotecii din cadrul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa. „Probabil, am călcat-o pe bătătură. Este o lucrătură ieftină”, a conchis Chera. De asemenea, el a spus că va refuza postul de director adjunct, dar va rămâne în cadrul muzeului ca cercetător.” Dacă dați click pe text puteți citi și replica senatorului.

La final, o informație pe surse. Conducerea centrală a PNL nu privește cu ochi buni o nouă candidatură a lui Puiu Hașotti. Acesta se va afla pe listele PNL Constanța, care va face un sondaj de opinie, pentru a vedea care sunt cei mai bine clasați candidați. Bucureștiul are însă un cuvânt de spus și este posibil că ceară înnoirea listelor.

Senatorul avut, anul trecut, în Senat, numai declarații politice. În tot mandatul, în dreptul lui figurează 77 de inițiative legislative (sunt consemnate și cele la care este cosemnatar). 14 declarații politice, o întrebare, 6 interpelări, zero interpelări adresate primului ministru, 669 de luări de cuvânt în plen și 9 moțiuni. Numai 12 din cele 77 de inițiative legislative au devenit legi.

Puiu Hașotti a împlinit anul acesta 63 de ani. Dacă va mai candida și va mai fi ales pentru încă un mandat, al șaselea, va împlini 24 de ani ca parlamentar și 67 de ani de viață. Cu alte cuvinte, Puiu Hașotti își va fi petrecut mai bine de o treime din viață ca parlamentar. Senatorul va trebui să răspundă cu sinceritate unor întrebări. Poate cea mai importantă dintre ele este aceasta: Ce a vrut să facă în ultimii 20 de ani, ca parlamentar, și nu a reușit, astfel încât să mai aibă nevoie de un nou mandat?

P.S. Am uitat să menționez un episod important. Puiu Hașotti s-a făcut remarcat și când i-a luat apărarea primarului din Năvodari, Nicolae Matei, PSD, care a fost ulterior condamnat definitiv și irevocabil și și-a ispășit pedeapsa în închisoare. Hașotti a cerut ca, nici mai mult, nici mai puțin, acesta să fie cercetat în libertate. „Nicolae Matei nu a omorât pe nimeni, nu a tâlhărit pe nimeni, nu a făcut niciun fel de delict care să necesite judecarea lui în stare de arest, arestarea lui pentru o perioadă lungă, el trebuie cercetat în libertate. Nu este un amestec în treburile justiției, justiția poate să decidă ca Nicolae Matei să aibă interdicția de a părăsi țara, dar trebuie să fie liber aici cu voi, asta este chestiunea și acest lucru am venit să vi-l spun”, a declarat Hașotti, în noiembrie 2012.Curios sau nu, pentru alte persoane cercetate în stare de reținere Puiu Hașotti nu a intervenit public.

Notă: Fotografiile din articol sunt preluate de pe Adevarul.ro și sunt realizate cu ocazia parafării protocolului USL în Constanța.