Vladimir Putin a anunțat sâmbătă noaptea că Rusia este gata să reia negocierile directe cu Ucraina începând cu 15 mai, la Istanbul. Propunerea vine imediat după expirarea unui armistițiu unilateral de trei zile și cu doar câteva ore înainte de termenul limită impus de liderii europeni, care i-au cerut Moscovei să accepte un armistițiu de 30 de zile și să revină la masa tratativelor.
Putin vrea reluarea discuțiilor „fără condiții prealabile”, dar în același timp nu oferă garanții privind o încetare a focului pe durata negocierilor. Mai mult, cere ca acestea să pornească de la punctul unde au fost întrerupte în 2022, adică înainte ca Ucraina să-și recapete terenul pierdut în contraofensiva din 2023.
Recomandare: Putin, declarație-șoc: a început războiul din Ucraina pentru că NATO s-a extins în România și Bulgaria
Ce urmărește Kremlinul
Dincolo de formulările diplomatice despre „pace durabilă” și „cauzele profunde ale conflictului”, este clar ce își dorește Rusia:
- Ucraina să rămână în afara NATO,
- Occidentul să-și reducă influența în fostul spațiu sovietic,
- Nimeni să nu mai conteste anexarea Crimeei și ocupația din Donbas,
- NATO să nu mai avanseze militar spre est.
Acestea sunt „cerințele nescrise” pe care Rusia le tot reia de ani de zile. Așa-zisele negocieri, fără garanții de armistițiu și cu o agendă dictată de Kremlin, sunt un mod de a pune presiune pe Ucraina și pe susținătorii ei occidentali, între care se află și România.
Putin a cerut în trecut revenirea la situația din 1991, în care România nu făcea parte din NATO.
România, vizată indirect
Putin n-a rostit numele României, dar atunci când spune că „decizia aparține Kievului și sponsorilor săi”, este clar că se referă la întreaga rețea de state care susțin Ucraina militar și logistic. România este una dintre ele.
Aproape 1.000 de militari americani sunt desfășurați la baza de la Mihail Kogălniceanu, iar scutul antirachetă de la Deveselu a fost criticat de Kremlin în repetate rânduri.
În plus, portul Constanța a devenit un hub logistic pentru exporturile Ucrainei, iar România oferă sprijin umanitar, medical și militar constant.
Un joc de imagine?
Deocamdată, Ucraina nu a reacționat oficial la propunerea Rusiei. Însă Kievul are toate motivele să fie sceptic. Cum să negociezi când Rusia îți cere pace, dar nu încetează focul?
În paralel cu apelurile la dialog, rușii continuă ofensiva în estul Ucrainei, iar Putin nu renunță la ideea că NATO este de vină pentru conflict.
E greu de crezut că Moscova vrea cu adevărat pace, cât timp condițiile puse ating însăși arhitectura de securitate a Europei.
Ce urmează?
Rusia spune că va trimite o delegație la Istanbul. Erdogan e gata să medieze din nou. Occidentul așteaptă un răspuns clar până luni privind armistițiul de 30 de zile. Ucraina, probabil, va consulta aliații din NATO înainte de orice răspuns.
