Radu Mazăre cere rejudecarea dosarului Retrocedărilor, pe motiv că nu era în țară când a fost condamnat

  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
radu mazare madagascar
Radu Mazăre în Madagascar

Radu Mazăre, fostul primar al Constanței, a cerut rejudecarea dosarului Retrocedărilor, pe motiv că nu era în țară când a fost condamnat definitiv la închisoare. N-a fost în țară pentru că plecase de bună voie în Madagascar, unde a cerut azil politic.

Cererea lui Radu Mazăre a fost depusa pe 18 iunie 2019 la Curtea de Apel Bucuresti si a avut primul termen de judecata pe 6 septembrie. Cazul a fost amânat pe 10 octombrie, potrivit Ziare.com.

Potrivit lui Radu Mazăre, el a plecat din România in decembrie 2017, moment in care Curtea de Apel București inca nu motivase condamnarea data in faza de fond a procesului: 4 ani cu suspendare pentru abuz in serviciu.

Dosarul sau a ajuns la Înalta Curte pe 14 august 2018, iar decizia definitiva, prin care a fost condamnat la 9 ani de închisoare, a venit pe 8 ianuarie 2019.

Fostul primar spune ca el a solicitat azil politic in Madagascar de cum a ajuns acolo, iar pe 27 decembrie 2017 a primit calitatea de rezident si cea de solicitant de azil.

Chiar si asa, pe 8 mai 2019, el a fost arestat de Interpol in Madagascar, iar la 20 mai 2019 a fost adus in România, la solicitarea autorităților romane.

„Statutul meu de rezident in Republica Madagascar, precum și statutul meu de solicitant de azil – pe temei de discriminare politica si pe motiv de nerespectare a drepturilor fundamentale ale omului în materia dreptului la un proces echitabil – au reprezentat motive temeinice pentru care subsemnatul nu am putut fi prezent la judecarea in faza apelului a dosarului 6536/2/2008 si motiv pentru care judecata apelului s-a desfășurat in lipsa mea”, explică Radu Mazăre in cererea de chemare in judecata.

Fostul primar spune ca a fost condamnat in lipsa, fără a se administra probe noi si fara a fi audiat in acest caz, „mai ales in ceea ce priveste infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat [pentru care] eram achitat în primă instanță de Curtea de Apel Bucuresti”.

Mazare este nemultumit si de faptul ca Inalta Curte nu a motivat decizia de condamnare.

„Astfel eu ma aflu in închisoare fără sa stiu motivele pentru care s-a dispus pedeapsa pe care o execut si pedeapsa pentru care am fost adus in tara, cu încălcarea statutului meu de solicitant de azil, fiind sub protectia Biroului Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiati (HCR) din cadrul ONU”, mai susține fostul edil.

De altfel, nemotivarea sentinței il împiedică sa formuleze cai extraordinare de atac și să se adreseze CEDO in termenul de 6 luni prevazut de Conventia Europeana a Drepturilor Omului, „ceea ce îmi încalcă în mod extrem de grav drepturile mele fundamentale si verosimilitatea cererii mele de solicitare a statutului de azilant”.

Radu Mazăre precizeaza judecătorilor ca el nu s-a sustras justiției.

„Consider ca decizia Înaltei Curți de Casație si Justitie data in dosarul 6536/2/2008 a fost in mod evident data cu încălcarea flagrantă a dispozitiilor Conventiei de la Geneva din 1951 privind statutul refugiaților. Elementul esential al statutului refugiaților și al instituției azilului este protejarea față de intoarcerea intr-un stat in care refugiatul are motive serioase sa se teama de persecuție,” conchide Radu Mazare.

În momentul când a fost adus în țară, Mazăre a spus că nu se va opune justiției.

„Dacă instanţa aceasta din Madagascar va decide că trebuie să fiu extrădat nu mă voi mai opune pentru că am obosit să lupt, am luptat destul cu statul român abuziv, nu voi mai lupta şi aici, şi în Madagascar. Dacă voi ajunge în România prin extrădare, după ce se va termina pedeapsa,  mă voi întoarce aici în Madagascar, până la sfârşitul zilelor”, a declarat Radu Mazăre.

Radu Mazăre a fost condamnat la nouă ani de închisoare în dosarul Retrocedărilor la începutul acestui an.

Pe 28 octombrie 2008, Radu Mazăre a fost trimis în judecată de procurorii DNA, alături de alte 36 de persoane, în legătură cu restituirea şi atribuirea nelegală a unor întinse suprafeţe de teren intravilan din Constanţa, Mamaia, plajă şi faleză.

Alături de Radu Mazăre au fost trimişi în judecată mai mulţi membri ai comisiei de aplicare a Legii 10/2001 din Primăria Constanţa, printre care: Nicuşor Constantinescu – fost preşedinte al CJ Constanţa şi fost consilier municipal; şeful Direcţiei Administraţie Publică – Constantin Racu; şeful Direcţiei Patrimoniu – Daniela Ramona Dospinescu; şeful Direcţiei Tehnic-Investiţii – Ion Marica; fostul consilier municipal Dan Miron şi consilierii juridici Cristian Tălpău, Nora Alina Chircă şi Bogdan Ghiţulescu. Aceştia sunt acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu obţinerea de avantaje patrimoniale, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, fals intelectual, în formă continuată, şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni.

Celelalte persoane trimise în judecată sunt funcţionari din Primăria Constanţa, funcţionari în cadrul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Constanţa, mandatari, notari publici, moştenitori ai persoanelor îndreptăţite, cesionari cumpărători de drepturi succesorale (printre care şi Cristian Borcea şi Dragoş Săvulescu, foşti acţionari ai echipei de fotbal Dinamo Bucureşti), interpuşi cumpărători de terenuri şi un evaluator agreat de Primăria Constanţa, acuzaţi de procurori de săvârşirea de infracţiuni asimilate şi în legătură directă cu infracţiuni de corupţie sau de complicitate ori instigare la aceste infracţiuni.

În acest dosar a fost trimis în judecată şi notarul Jean Aurel Andrei, soţul preşedintei Tribunalului Bucureşti, Laura Andrei.

Potrivit DNA, în perioada noiembrie 2002 – iulie 2005, membrii comisiei de aplicare a Legii 10/2001, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, au soluţionat în mod defectuos o serie de cereri de restituire de terenuri, în scopul obţinerii de avantaje patrimoniale care s-au materializat în dobândirea de către ei sau de către persoane din anturajul lor a proprietăţii asupra unor mari suprafeţe de teren la care nu aveau dreptul.

„Astfel, patrimoniul public a fost deposedat de mari suprafeţe de teren intravilan, în valoare de 114 milioane euro. (…) În mod legal, a fost revendicată suprafaţa de 309.549 mp, cei îndreptăţiţi beneficiind de restituiri şi atribuiri în suprafaţă cu puţin mai mare decât jumătate din cea revendicată, în vreme ce restituirile şi atribuirile ilegale au afectat terenuri cu o întindere de trei ori mai mare decât cea revendicată – aproape un milion de metri pătraţi”, susţin anchetatorii.

Procurorii anticorupţie precizează că au fost restituite porţiuni de plajă şi faleză care, potrivit Constituţiei şi legilor în vigoare, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice, “adică nu pot ajunge sub nicio formă în proprietatea vreunei persoane fizice sau juridice”.

Conform DNA, prin faptele săvârşite de cei 37 de inculpaţi în această cauză s-ar fi cauzat un prejudiciu în valoare de aproximativ 114 milioane de euro, dintre care 77,77 milioane euro reprezintă prejudiciu în dauna statului şi 36,16 milioane euro – prejudiciu în dauna municipiului Constanţa.

Cristian Borcea este acuzat că a prejudiciat statul român şi municipiul Constanţa cu aproximativ 28 de milioane de euro. Anchetatorii au stabilit că Borcea s-a asociat cu alţi doi învinuiţi din dosar, Georgică Giurgiucanu şi Emil Dragoş Săvulescu, în societatea comercială “Holiday Club Neptun” SA. Săvulescu şi Giurgiucanu ar fi intrat, ilegal, în posesia unor drepturi succesorale ce aparţineau unei persoane în vârstă – Ivonne Aline Buzescu-Movilă. Aceasta moştenise proprietăţi impresionante în Bucureşti şi Constanţa şi lăsase partea sa din moştenire Academiei Române, printr-un testament încheiat în primăvara anului 2001.

Având complicitatea unui notar, cei doi au acţionat ca mandatari în numele acesteia şi au solicitat Primăriei Constanţa să intre în posesia unor suprafeţe de teren ce însumau 12.500.000 de metri pătraţi. Mai mult, ei au vândut succesiv drepturile succesorale unor cunoscuţi sau rude, la preţuri foarte mici.

Potrivit DNA, Cristian Borcea a cumpărat de la cei doi asociaţi, la preţuri modice, o cotă de 12,25% din drepturile succesorale, reprezentând 1.531.250 de metri pătraţi. Comisia de aplicare a Legii 10/2001 din Primăria Constanţa a luat act de “vânzările” şi “revânzările” de drepturi succesorale de care a fost deposedată Buzescu-Movilă, pe baza unor referate aprobate de primarul Mazăre.

Procurorii mai arată că membrii comisiei de aplicare a Legii 10/2001 şi Radu Mazăre au emis înscrisuri în baza cărora s-au constituit nelegal drepturi de proprietate privată pentru 96 de terenuri intravilane din patrimoniul municipiului Constanţa şi din domeniul public al statului, ale căror preţuri au fost mult subevaluate.

Conform calculelor făcute de procurori, raportând preţul plătit pentru drepturile succesorale cu preţul terenurilor cedate de Primăria Constanţa şi vândute ulterior, inculpaţii au obţinut profituri enorme. Spre exemplu, Cristian Borcea a fost împroprietărit cu 8.990 de metri pătraţi în zona Mamaia Nord, teren pe care l-a vândut cu 449.541 de euro (50 euro/mp), faţă de cei 54 de euro (0,006 euro/mp) reprezentând suma investită. În total, Cristian Borcea a fost împroprietărit de Primăria Constanţa cu 29.000 de metri pătraţi.

Articole recente

Constanta-financiara-sigla-jpg
Teasing_Tucson Exclusiv Auto
Mitshubishi
sprijina-jurnalismul-independent

Leave a Reply

Your email address will not be published.