Raport devastator al Senatului României referitor la cazul Sibioara. Partea I

Omul de afaceri Grigore Comănescu, fotografiat chiar la cariera de la Sibioara (foto: Constanța 100%)
Omul de afaceri Grigore Comănescu, fotografiat chiar la cariera de la Sibioara (foto: Constanța 100%)

Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții a Senatului României a emis un raport devastator referitor la modul cum s-a retrocedat cariera de la Sibioara. Devastator pentru cei care au făcut acest lucru.

Raportul vine ca urmare a petiției depusă de Somaco Construct SRL referitor la modul „abuziv și defectuos” în care Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietatea asupra Terenurilor și Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Lumina au reconstituit, în natură, de două ori, dreptul de proprietate asupra unui teren care avea ca destinație „exploatație minieră”. Mai exact, cariera de piatră de la Sibioara.

Vorbim despre aceeași societate comercială care s-a luptat șapte ani în instanță pentru a dovedi că o taxă fiscală de 8,4 milioane lei, impusă de Primăria Năvodari pentru o construcție hidrotehnică ce aparține statului roman, i-a fost impusă ilegal. După șapte ani de procese lungi și costisitoare, instanța a dat dreptate societății. Lucrurile acolo au fost scoase la lumină datorită unui raport al acestei comisii a Senatului României, dar și a unor judecători care nu s-au temut să dea un verdict în conformitate cu adevărul. A durat însă, cum spuneam, șapte ani, o perioadă în care tentaculele statului mafiot au încercat să pună pe butuci această firmă, i-au blocat conturile, au șicanat-o, i-au produs pierderi de circa 20 de milioane de euro, după cum afirma chiar proprietarul firmei, omul de afaceri Grigore Comănescu.

Este cumva coincidență că în cazul Sibioara avem de-a face cu un proces care se întinde pe o perioadă de 10 ani (nu, nu e greșeală, vorbim de zece ani!) și că avem un raport al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții a Senatului României care dezvăluie nereguli grave? Întrebarea este retorică.

Haideți însă să vedem ce spune acest raport, emis în data de 2 septembrie 2019.

Înainte de a intra în esență, câteva chestiuni preliminare, pentru a stabili cu exactitate ce s-a întâmplat.

SC Somaco Construct desfășoară activități miniere în zonă din anul 2001, în baza unei licențe emise de statul român, prin Agenția Națională a Resurselor Minerale. Activitatea de minerit începuse în anul 1968, de către întreprinderea de stat IPMC, privatizată ulterior și devenită, în 2003, Somaco Construct SRL. În anul 2005, firma este cumpărată, cu 4 milioane de euro, de către Comprest Util SRL, companie deținută de Grigore Comănescu și atunci, și acum.

„La momentul cumpărării, s-a realizat un audit complex, care a asigurat cumpărătorul că investiția este certă, în baza garanțiilor legale și constituționale”, se arată în raportul comisiei senatului.

În 2005, în acest caz apar niște persoane fizice reprezentate de avocatul Ionel Hașotti, fratele fostului parlamentar Puiu Hașotti. Iată ce notează comisia:

„În anul 2005, știind că nu au vocație succesorală față de bunicul lor Nicolae Sandu Tudorancea, întrucât erau excluse de la moștenirea acestuia (dezbătută în anul 1945, conform chitanțelor și consemnărilor din registrele agricole datate 1948/1949), doamnele Mitrofan Elena și Mitrofan Margareta, reprezentate de av. Hașotti Ionel, prin notificarea nr. 2117, au solicitat Primăriei comunei Lumina, în calitate de succesoare ale defunctului Nicoleta Sandu Tudorancea, restituirea în natură a terenului în suprafață de 20 hectare – carieră piatră de granit, situată în sat Sibioara, județul Constanța constituind lotul 7.”

Rețineți așadar ce spune comisia în chestiunile prealabile: „erau excluse de la moștenire”.

Autoarele notificării depun și câteva înscrisuri: un contract de asociere din anul 1908 și un act de concesiune din 1915, dar și o declarație notarială prin care doi martori confirmă că „Nicolae Sandu Tudorancea a avut 20 ha carieră de piatră”.

Comisia Senatului observă un aspect relevant: acești martori, care aveau la momentul decesului lui N.S. Tudorancea între 10 și 11 ani, omit să menționeze anul în care defunctul a avut în patrimoniul său terenul în discuție.

Terenul se retrocedează în baza Legii 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și cele forestiere.

„Este inexplicabil motivul pentru care reprezentanții Comisiei Locale de Fond Funciar Lumina și ai Comisiei Județene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate, nici în procedura administrativă, nici în procedura judiciară finalizată prin decizia civilă nr. 925/1008 și nici în procedura judiciară finalizată prin decizia civilă nr. 271/2019 nu au observat că notificarea viza restituirea unui imobil cu destinație carieră, situație în care legea reparatorie era Legea nr. 10/2001, iar nicidecum Legea 1/2000.”, notează Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții a Senatului României.

Comisia spune că avocatul doamnelor, pentru a eluda dispozițiile Legii 2001, și-a întemeiat acțiunea în justiție pe alte legi, dar că acest lucru „nu poate justifica neobservarea de către reprezentanții Comisiei Locale de Fond Funciar și ai Comisiei Județene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate a faptului că, raportat la categoria terenuri indicat în notificarea, declanșarea fazei administrative s-a realizat cu nerespectarea termenului prevăzut sub sancțiunea de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent”.

Tudorancea Nicolae a murit în 1942. Cele două comisii erau obligate de lege să vadă dacă, în 1945, avea calitatea de proprietar deposedat. N-au făcut-o. Ar fi descoperit că acesta a avut 7 copii și că există chitanțe prin care s-a achitat taxa de succesiune și prin care se poate vedea că moștenirea acestuia a fost acceptată de fii săi. Acest lucru este consemnat în înregistrările din registrul agricol din anii 1948 – 1949.

Comisia Locală Lumina, trebuie spus, a respins notificarea nepoatelor lui Tudorancea Nicolae, tocmai pentru faptul că, pentru că a murit în 1942, nu putea avea calitate de proprietar deposedat în baza legii 187/1945 de reformă agrară. De asemenea, Muscalu Margareta avea doar calitatea de moștenitoare a lui Tudorancea Aurel, iar Mitrofan Elena avea doar calitatea de moștenitoare a lui Tudorancea Tudor, doi dintre fiii care dezbătuseră deja succesiunea bunicului solicitantelor.

„Avocatul verișoarelor Mitrofan Elena și Muscalu Georgeta, folosindu-se de trei chitanțe, a indus în eroare instanța de judecată susținând că aceste chitanțe sunt de natură a proba că moștenitorii lui Tudorancea Aurel ar fi achitat impozitul aferent pe terenul în suprafață de 20 ha revendicat. În realitate, chitanțele depuse de avocatul petentelor reprezentatul contravaloare taxă de PAZĂ, respectiv taxa de PĂȘUNAT ISLAZ, taxe ce se achitau până în anul 1989 de către deținătorii de animale pentru scoaterea la păscut a animalelor deținute pe islazul comunal accesibil tuturor locuitorilor unei comune”, se arată în raportul comisiei.

Avocatul petentelor este, vă reamintim, Ionel Hașotti. Despre el spune Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții a Senatului a României că a indus în eroare instanța.

În 2008, Judecătoria Constanța admite (?!) plângerea formulată de Mitrofan și Muscalu. Nu vede niciun impediment de retrocedare, deși era vorba de o carieră pe care se desfășurau activități miniera în baza unei licențe de exploatare, care, potrivit legii, nu pot fi retrocedate. La fel s-au retrocedat și pășuni, dar și drumuri de exploatare.

Pe 13 decembrie 2018, Comisia Senatului a decis că titlul de proprietate emis în anul 2016 a fost emis cu încălcarea prevederilor legale în materie.

Motivele, pe scurt, sunt următoarele:

  • Nu s-a respectat termenul până la care putea fi depusă solicitarea în instanță
  • Titlul a fost emis unor persoane care nu aveau vocație succesorală. Practic, acestea era excluse de la moștenirea acestuia de către copiii și moștenitorii săi.
  • Titlul a fost emis pe numele unor persoane care se excludeau reciproc de la succesiune, autoarele notificării, Mitrofan Elena și Muscalu Margareta, nu erau rude de gradul II (surori), ci rude de gradul IV (verișoare primare). „Pentru membrii comisiei este inexplicabil motivul pentru care emitenții Titlului nu au văzut că mama moștenitorilor Muscalu Constantin și Muscalu Valeriu, în calitate de descedentă directă a lui Aurel Tudorancea o excludea de la moștenire pe Mitrofan Elena”.

Titlul a fost emis în pofida faptului că documentele obținute de Instituția Prefectului de la Arhivele Naționale dovedeau:

  • Că Tudorancea Nicolae a murit în 1942 și nu putea avea calitate de proprietar deposedat în 1945.
  • O dublă reconstituire a dreptului de proprietate deținute de autorul persoanelor ce au solicitat emiterea dreptului de proprietate
  • Că autorul persoanelor ce s-au considerat îndreptățite a deținut, la data decesului, doar 8 ha de teren, iar Mitrofan Elena și Muscalu Margareta avea doar calitate de moștenitoare a fiilor lui Tudorancea Tudor, pentru care se dezbătuse deja succesiunea.
  • Că parte din terenul retrocedat se afla n perimetrul exploatației miniere Sibioara II, teren pentru care nu se putea legal reconstitui dreptul de proprietate.
  • Că parte din terenul retrocedat avea funcțiunea de pășune, teren pentru care nu se putea legal reconstitui dreptul de proprietate.
  • Că parte din terenul retrocedat era reprezentat de drumuri de exploatare, teren pentru care nu se putea legal reconstitui dreptul de proprietate.

Comisia mai spune că avocatul Ionel Hașotti, deși cunoștea că vechiul amplasament era și este o exploatarea privind resursele naturale, „a indus în eroare  Tribunalul Constanța, susținând în pledoaria sa din 2 septembrie 2008 că <<terenul nu are niciun fel de opreliște la restituire. Nu există nicio dovadă de exploatare de piatră>>”.

Cu toate acestea, același avocat a înaintat în instanță o solicitare prin care solicita obligarea Comisiei Locale și a Comisiei Județene de Fond Funciar la plata în solidar a 468.833 de euro daune morale datorate de lipsa de folosință asupra terenului pe care se află cariera de piatră!

Așadar, comisia afirmă că, deși știa că acolo este o exploatație minieră, avocatul Ionel Hașotti a susținut că nu există o exploatare minieră licențiată în condițiile Legii minelor (deși Somaco are licență de exploatare minieră din 2001).

Curat-murdar, cum ar spune Caragiale.

Vom reveni.

Postări recente

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.