Republica Mafiotă Năvodari – partea a II-a

republica mafiota navodari_crop_crop
Faptele au început pe vreme când orașul era condus de primarul Nicolae Matei (în imagine apare încătușat în duba poliției, în cadrul cercetărilor care au condus la condamnarea sa definitivă la închisoare pentru fapte de corupție). Cu galben este marcată construcția hidrotehnică pe care Primăria Năvodari a taxat-o cu peste 8 milioane lei

Năvodari este o adevărată republică mafiotă. Vă prezentăm astăzi continuarea articolului publicat AICI, bazat pe raportul Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții a Senatului României.

Raportul comisiei a fost întocmit în septembrie 2019 și se referă la taxa fiscală de 8.474.300 de lei, impusă de Primăria Năvodari firmei Somaco SRL, pentru „utilizarea temporară a locurilor publice”, dar și la modul în care statul român a fost lipsit de bunurile care îi aparțineau prin declarația Constituției – cuveta lacului Siutghiol, malurile acesteia (zona de protecție), lucrările de îndiguire și terenurile obținut prin îndiguire.

Experții Senatului descriu, în raport, modul în care domeniul public al statului român a fost inventariat în patrimoniul orașului Năvodari.

Lucrurile sunt cu adevărat incredibile. La audierile din martie și decembrie 2019, reprezentanții Primăriei Năvodari au recunoscut apartenența zonei de protecția a lacului Siutghiol la domeniul public al statului. În mai 2019, reprezentantul Curții de Conturi a reconfirmat faptul că UAT Năvodari a recunoscut apartenența zonei de protecție a lacului în suprafață de 6,526 hectare la domeniul public al statului român.  

A fost însă numai o încercare de a duce de nas comisia Senatului. Scrie chiar în raport: deși primăria recunoaște că terenul aparține statului român, „a procedat la includerea domeniului public al statului român în patrimoniul Orașul Năvodari”. Prima manevră de acest gen a avut loc în anul 2002, iar cea mai recentă în 2016.

Cum a fost posibil acest lucru? Cum poți să-ți însușești bunul statului? Cu sprijinul autorităților statului. În cazul de față, al Oficiului pentru Cadastru și Publicitate Imobiliară. Registratorul șef al OCPI, un anume Sasu, a spus că înscrierile în Cartea Funciară au avut la bază hotărâri de consiliu local, iar intabulările, hotărâri de guvern de atestare a inventarului.

„Comisia a constatat că actele indicate de registratorul șef al OCPI Constanța nu pot fi asimilate unor acte de proprietate”.

Să facem o paralelă: eu văd un teren, decid cu prietenii mei că îl vreau și dăm o hotărâre că este al nostru, deși el aparține statului. Iar OCPI e de acord cu noi, ni-l oferă pentru că noi am dat hotărâre. E normal? Nu e acesta un stat mafiot?

„Hotărârile de CL de completare/modificare/actualizare a inventarului nu pot fi asimilate unor extrase de pe inventarul centralizat și nici unor acte de proprietate, întrucât nu există un cadru legal în baza căruia o persoană, fie și de drept public, să își poată crea unilateral, prin propriul său act de voință, un titlu de proprietate”, spun experții Senatului.

Și astfel de lucruri au fost deja descoperite de membrii Comisiei. De pildă, au identificat un teren în suprafață de 2,4 hectare (număr cadastral 115813), care a fost inclus în domeniul privat al orașului Năvodari printr-un HCL în 2013 ca având folosința „ape stătătoare”. Conform extrasului de carte funciară, categoria de folosință a unei părți din acest teren (10.412 mp) a fost schimbată în „pădure”. De ce pădure? Este evident că așa ceva nu există pe malul lacului.

„Sintagma „Pădure amplasată efectiv în cuveta lacului Siutghiol” probează, dincolo de orice îndoială, că în mod repetat cuveta lacului Siutghiol a fost inclusă în patrimoniul orașului Năvodari în conivență cu funcționari din cadrul altor instituții publice, prin schimbarea nelegală a categoriei de folosință din teren acoperit cu apă și stuf în categoria de folosință teren neproductiv și chiar în tern acoperit cu vegetație forestieră (pădure)”, spun membrii comisiei.

Repercusiunile acestei metode sunt imense. Comisia Senatului, deși a verificat numai terenul în dispută, a atras atenția că „argumentele sunt valabile și în cazul celorlalte bunuri ce aparțin statului român în zona de interes”. Vorbim despre circa 25 de hectare numai pe malul lacului, terenuri care au fost vândute către diferite persoane și firme, pe care s-au construit case, vile, hoteluri, restaurante, etc. Va fi un cutremur când/dacă instanța va statua ceea ce spune legea: că ele aparțin statului român.

Și este vorba despre aproape tot malul lacului. Ia uitați ce spune Comisia:

„Există suspiciunea rezonabilă că în cazul întregii suprafețe reprezentată de terenul câștigat din lacul Siutghiol, modul de operare a fost identic: schimbarea nelegală a categoriei cadastrale din construcție de apărare împotriva acțiunii distructive a apei în teren neproductiv pentru a fi inclus în inventarul UAT Năvodari și, mai apoi, înscris în Cartea Funciară prin perpetuarea unei situații juridice nereale”.

După ce a depistat toate aceste nereguli extrem de grave, care reprezintă, în opinia noastră, un atac fără precedent la statul român, Comisia a sesizat mai multe instituții ale statului. A sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, Corpul de Control al Primului Ministru pentru a efectua un control de fond la OCPI Constanța, Corpul de Control al Ministerului Afacerilor Interne pentru a efectua un control la Instituția Prefectului (ca să identifice funcționarii care au dat aviz de legalitate HCL-urilor din Năvodari). De asemenea, Comisia a mai sesizat Corpul de Control al Ministerului Apelor și Pădurilor, Corpul de Control al Ministerului Mediului, precum și Autoritatea Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

Așadar, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții a Senatului României a făcut lumină în acest realmente incredibil. În timp ce citeam acest raport, m-am întrebat însă, de multe ori, unde au fost instituțiile statului din Constanța până acum? Ce au făcut până acum? N-au văzut sau au închis ochii? Ce a făcut DNA Constanța, de la înființare până acum? Cum de nu a văzut că proprietatea statului este siluită? Sau, dacă a văzut, de ce nu a acționat? Prejudiciul este imens, era de datoria lor. Dar nu ne referim numai le ei. Este nevoie ce multe complicități pentru ca astfel de lucruri să se întâmple, de mulți oameni, deci concluzia logică ar fi că au închis ochii. Ba chiar, dacă stau bine să mă gândesc, ar fi că au acoperit toate aceste nereguli care se petrec de aproape 20 de ani! Au acoperit, în loc să le scoată la iveală. Au tăcut, de parcă în aceste instituții ale statului se instaurase legea Omertei, legea tăcerii, regula de bază a temutei mafii siciliene. Două caracteristici definitorii are această mafie. 1. Odată intrat, nu mai ieși niciodată. 2. Nu trădezi niciodată, nu vorbești niciodată despre organizație. Cine le încalcă, plătește de multe prețul suprem, împreună cu cei dragi.

Raportul Comisiei face lumină într-un caz care nu ar fi trebuit să se întâmple și scoate la iveală un caz mult mai grav, în opinia noastră, ca acela de la Ploiești, unde un procuror acționa discreționar, „cum voia mușchii lui”. Aici este o încrengătură incredibilă de complicități pe care experții de la București nu numai că au văzut-o, ci au și demascat-o.

Raportul Comisiei a fost redactat pe 2 septembrie 2019. Îl puteți descărca dacă dați click pe butonul de mai jos. Așteptăm cu interes concluziile instituțiilor sesizate.


Postări recente

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.