Republica Mafiotă Năvodari – partea I

Cu galben, suprafața pentru care s-a impus o taxă de aproape două milioane de euro. Stânga jos: Nicolae Matei, ex-primarul orașului Năvodari, în momentul când este scos din duba Poliției, cu cătușe la mâini. Primarul este condamnat penal într-un dosar care nu privește speța din acest articol

Năvodari este o adevărată republică mafiotă. Acuzația pare gravă, dar, dacă veți citi un raport al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții a Senatului României, suntem convinși vă ne veți da dreptate.

Raportul comisiei a fost întocmit în septembrie 2019 și se referă la taxa fiscală de 8.474.300 de lei, impusă de Primăria Năvodari firmei Somaco SRL, pentru „utilizarea temporară a locurilor publice”, dar și la modul în care statul român a fost lipsit de bunurile care îi aparțineau prin declarația Constituției – cuveta lacului Siutghiol, malurile acesteia (zona de protecție), lucrările de îndiguire și terenurile obținut prin îndiguire.

Primăria Năvodari a încălcat GRAV legea, lucru constatat atât de membrii comisiei Senatului, cât și de experții Curții de Conturi. Ambele instituții nu vorbesc din povești, ci, în primul rând, bazându-se pe acte și pe lege, și, în al doilea rând, după ce s-au deplasat la fața locului ca să vadă situația cu ochii lor.

Să luăm însă cauzele pe rând.

În anul 2012, UAT Năvodari a obligat societatea Somaco Construct SRL la plata sumei de 8.474.304 lei, cu titlul de „taxă zilnică pentru utilizarea temporară a locurilor publice”, calculată pentru o perioadă de 20 de luni, pentru o pretinsă depozitate de construcții pe un teren în suprafață de 4.646 mp. Cuantumul imens al taxei a atras atenție Comisiei și a Curții de Conturi, pentru că este de 21 de ori mai mare decât prețul de vânzare a terenului, de peste 1.258 de ori mai mare decât valoare redevenței datorate dacă societatea ar fi concesionat terenul în cauză, respectiv de 842.307 ori mai mare decât taxa de 13 lei/ha aplicată pentru terenurile cu amenajare piscicolă în perimetrul UATO Năvodari.

„Comisia constată că sancțiunea de 8.474.304 de lei aplicată Somaco Construct SRL, pentru o lucrare de îndiguire ce nu poate fi asimilată, în nicio fază a sa, cu o depozitare temporară de materiale de construcții pe domeniul public, este de 10 ori mai mare decât cea mai mare amendă penală aplicată în România unei persoane juridice, în baza legii privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri”, spune comisia. Era vorba de heroină.

Comisia a constata și o serie de abuzuri incredibile ale funcționarilor primăriei (sau de prostii, luați-le cum vreți). Polițiștii locali deplasați la fața locului și-au schimbat declarațiile aproape de la o zi la alta. Inițial au emis o dispoziție privind desființarea construcțiilor (pe 8 august 2012), apoi, la numai câteva zile (pe 14 august 2012) una prin care dispune o taxă de utilizare a terenului. Cu alte cuvinte, în nici o săptămână, angajații primăriei au recalificat construcțiile ca fiind activități de ocupare a domeniului public cu depozite de materiale. Lucrurile nu se opresc aici. La mai puțin de o lună, pe 7 septembrie, au fost recalificate din noi drept construcții provizorii!

Nici vorbă de materiale de construcții, spun însă membrii Comisiei și cei ai Curții de Conturi. E vorba despre lucrări hidrotehnice care au stopat eroziunea lacului Siutghiol, după cum afirmă chiar Apele Române. Și chiar dacă, prin ABSURD, ar fi fost, Comisia spune că în cazul Somaco s-a impus o taxă de 3 lei pe zi, în timp ce Primăria Năvodari concesionează cu sume cuprinse între 0,50 și 0,85 lei/mp/an. Vă dați seama? Vorbim despre un abuz la abuz!

Am adus în discuție Apele Române, și aici ajungem la cea de-a doua parte a abuzului incredibil. Terenul despre care vorbim nu aparține nici UAT Năvodari, nici Somaco Construct, ci aparține Apelor Române.

Scrie negru pe alb Comisia, ba chiar și îngroșat, să sară-n evidență:

„Atât lucrarea hidrotehnică edificată de Somaco Construct și zona de protecția asupra acesteia, cât și terenurile câștigate din lacul Siutghiol, aparțin domeniului public de interes național, situație în care proprietatea asupra sa, în regim de drept public, aparține statului, iar dreptul de administrare asupra acestor bunuri aparține, conform legii organice, ANAR, prin ABADL”.

Lucrurile sunt și mai grave de atât, însă, în Republica Mafiotă Năvodari.

Comisia spune că la nivelul primăriei Năvodari era bine cunoscut faptul că terenul supus taxării reprezenta în realitate o lucrare de natură hidrotehnică (a scris acest lucru și îngroșat, și subliniat). Acest lucru este confirmat chiar de actualul primar al orașului, Florin Chelaru, viceprimar pe vremea aceea, când orașul era condus de condamnatul penal Nicolae Matei. Într-o adresă din 15 martie 2013, acesta a precizat că Somaco Construct „a depozitat și încă depozitează materiale constând în nisip, piatră, pietriș, ș.a., pe care le-a folosit pentru stoparea eroziunii malului lacului”. Rețineți: „le-a folosit pentru stoparea eroziunii malului lacului”.

Primăria știa că e o lucrare hidrotehnică, fapt care reiese și din documentația de primă înscriere în cartea funciară.

„Somaco Construct a depozitat și încă depozitează materiale constând în nisip, piatră, pietriș, ș.a., pe care le-a folosit pentru stoparea eroziunii malului lacului”.

Florin Chelaru, primarul orașului Năvodari (martie 2013), recunoaște că este vorba despre o construcție hidrotehnică

Credeți că abuzurile din Statul Mafiot Năvodari se opresc aici? Nicidecum.

Comisia constată că terenul pentru care s-a impus decizia de impunere din 14 august 2012 a fost identificat ca suprafață, amplasament și limite abia pe 26 martie 2012. Cu toate acestea, funcționarii primăriei Năvodari au impus taxa de folosință pentru perioada 1 septembrie 2010 – 30 aprilie 2012. Pe ceva ce nu exista. Ca să fim foarte exacți, exista, dar era „un imobil sub luciul de apă lac Siutghiol”, deci aparținea, potrivit legii 107/1996, statului român și era administrat de ANAR prin ABADL.

Comisia mai constată că niciunul din funcționarii primăriei nu s-a deplasat la fața locului ca să vadă situația de fapt. Cum să pui o firmă să plătească 8 milioane de lei fără să vezi măcar despre ce e vorba? O funcționară, Scarlat Cerasela, audiată ulterior, a declarat ceva demn de domeniul absurdului:

„Am constatat existența spațiilor verzi, a aleii pietonale și a platformei de consolidare a malului în luna mai 2012, ceea ce înseamnă că ele fusese amenajate anterior cu materiale de construcții depozitate pe terenul proprietate a UAT Năvodari, și, oricum, în luna mai 2012 existau resturi de materiale”.

A fost întrebată dacă aceste resturi ocupau întreaga suprafață de 4.646 de metri, dar a refuzat să răspundă. Alt angajat, Posăcianu Ionel, spune că nu a văzut cu ochii lui depozite de materiale, dar adaugă, halucinant:

„Cred că anterior terenul care s-a consolidat acolo s-a consolidat prin depunerea de astfel de materiale de construcții, și practic s-a creat o platformă”.

Pe același principiu, autostrăzile sunt niște depozite de materiale de construcții, avea să spună, ulterior, în instanță, omul de afaceri Grigore Comănescu, proprietarul Somaco Construct SRL.

Comisia conchide că atât cei care au aplicat taxa, cât și primarul Chelaru știau că terenul respectiv este o lucrare de natură hidrotehnică.

Dincolo de aceste manevre penibile, Comisia reține clar: terenul supus taxării s-a aflat neîntrerupt în proprietatea statului român, conform articolului 136 din Constituție, iar dreptul de administrare a aparținut neîntrerupt ANAR, prin ABADL, fiind un teren încadrat în categoria lucrărilor de gospodărire a apelor.

Comisia constată însă un lucru și mai grav. Din verificările documentare efectuate în vederea soluționării petiției formulată de Somaco Construct SRL, au rezultat indicii rezonabile că Primăria Năvodari a însușit, prin fraudă la lege, multe alte terenuri, nu doar cel de natură hidrotehnică rezultat în urma construcției hidrotehnice edificată de Somaco Construct. Dar, despre acest lucru vom scrie într-un articol viitor, când vom publica și raportul integral al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții a Senatului României.

Veți vedea că nu este vorba numai despre această suprafață de teren, ci despre 6,5 hectare furate de la statul român, la care se adaugă alte încă circa 25 de hectare aflate pe malul ghiolului. Și nu am luat în calcul terenurile de pe malul mării.

P.S. MÁFIE, (2) mafii, s. f. 1. (În forma Mafia) Organizație secretă siciliană, răspândită ulterior în SUA și în alte țări, care practică șantajul și asasinatul. 2. Grup de indivizi cu îndeletniciri suspecte. ♦ Grup de persoane legate între ele prin preocupări comune și care își apără cu orice preț interesele (meschine). [Acc. și: mafíe.Var. máfia s. f.] – Din it. mafia. Sursa: DEX ’09 (2009)

Partea a doua a investigației poate fi citită AICI.


Postări recente

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.