
Capacitatea totală instalată a prosumatorilor din România a ajuns la finalul lunii septembrie 2024 la 2.141 MW, potrivit datelor furnizate de Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE). Această valoare este echivalentă cu puterea instalată a trei reactoare nucleare de la Cernavodă, marcând o creștere semnificativă în sectorul energiei verzi.
Progres peste așteptări
Cifra a depășit estimările ANRE, care prognoza atingerea acestui prag de 2.000 MW abia la sfârșitul anului. Mai mult, creșterea este superioară și proiecțiilor Ministerului Energiei, care, în Strategia Energetică a României, stabilea pentru 2030 o țintă de 2.500 MW pentru prosumatori. Într-un singur an, puterea instalată a celor care își produc singuri energia aproape s-a dublat, față de 1.225 MW, cât era înregistrată la aceeași perioadă a anului trecut.
Număr record de prosumatori
România numără acum 175.663 de prosumatori, adică persoane fizice sau juridice care utilizează panouri fotovoltaice pentru a-și genera energia necesară consumului propriu și pentru a injecta surplusul în rețea.
Harta prosumatorilor: unde sunt cei mai mulți
- Ilfov: Lider în clasament, cu 12.187 prosumatori și o putere instalată de 167 MW.
- Timiș: Următorul în top, cu 8.505 prosumatori.
- Bihor: Pe locul trei, cu 6.979 prosumatori.
- Suceava, Dolj, Arad și Argeș: Fiecare cu peste 6.000 de prosumatori.
Zone cu mai puțini prosumatori
La polul opus, județele cu cel mai mic număr de prosumatori sunt:
- Caraș-Severin: 1.511 prosumatori.
- Brăila: 1.934 prosumatori.
- Sălaj: 2.226 prosumatori.
În București, sunt înregistrați 4.885 prosumatori, având o capacitate totală instalată de 83 MW.
Expansiune rapidă a energiei solare
Creșterea rapidă a numărului de prosumatori și a puterii instalate demonstrează interesul crescut pentru sursele regenerabile, dar și eficiența programelor de susținere. Viteza cu care panourile fotovoltaice sunt instalate pe acoperișurile caselor și clădirilor sugerează o tranziție accelerată către un model de consum energetic descentralizat, ce reduce dependența de rețeaua centralizată și contribuie la atingerea țintelor de sustenabilitate.
România se apropie de un nou standard în energie verde, arătând că obiectivele stabilite pentru 2030 pot fi atinse mult mai devreme decât era planificat.