Asistenţa socială costă anual Guvernul 14 miliarde de lei, iar aproximativ 15% din acești bani se scurg fraudulos din sistem. La un calcul simplu, rezultă că România cheltuie 443 de lei pe secundă, deci aproape 100 de euro, pentru asistență socială (un an normal are 31.622.400 secunde)
Potrivit statisticilor oficiale ale ministerului Muncii, citate de România liberă, din 2012 în 2017 numărul beneficiarilor indemnizației lunare pentru persoane cu handicap a crescut cu circa 15%. În aceeași măsură au crescut și beneficiarii „bugetului complementar lunar pentru persoane cu handicap”.
În 2012, ministerul Muncii oferea ajutoare sociale pentru 542.156 persoane cu handicap. În mai 2017, erau 629.881. În medie, numărul lor a crescut cu circa 15.000 pe an, dar în cinci luni de guvernare Dragnea, în 2017, saltul a fost de peste 12.000 de persoane. Sunt două posibile explicații pentru această evoluție: fie existau numeroase persoane care au așteptat regimul PSD ca să-și depună dosarele, fie a crescut substanțial numărul fraudelor.
Este interesant faptul că, în timp ce numărul persoanelor cu handicap a crescut substanțial, s-au acordat tot mai puține indemnizații pentru plata însoțitorului persoanei cu handicap vizual grav. În 2012 se plăteau 43.818 indemnizații, în mai 2017 mai erau doar 41.552.
În ultimii cinci ani a crescut cu circa 25% și numărul celor care beneficiază de ajutor minim garantat (ajutorul social). În 2012 erau 192.713 beneficiari. În mai 2017 au ajuns la 247.708. Acest ajutor se acordă în baza legii privind venitul minim garantat și este calculat ca diferență între venitul familiei și nivelul venitului minim garantat de către lege. Acest fenomen are loc în condițiile în care în mai multe zone din România există o criză a forței de muncă și tot mai mulți angajatori se plâng că ajutoarele sociale descurajează căutarea unui loc de muncă. Luni, Patronatul Național al Viei și Vinului susținea că nu poate recolta strugurii din acest motiv.
„Dacă ar veni la recoltat, ar câştiga între 60 şi 100 de lei pe zi. Asta înseamnă să munceşti, nu îţi dă nimeni banii ăştia degeaba. Sunt unii care preferă ajutoarele de la venit minim garantat sau populaţia îmbătrânită, astea cred că sunt motivele“, a declarat inginerul-şef, Nicolae Bârliga, care conduce o staţiune de cercetare viticolă. Pe lângă bani, cei care recoltează primesc mâncare și țuică.
Citiți mai mult în România liberă.
