România, de 19 ani în NATO. Mesajul ministrului Apărării

Sediul NATO. Sursă foto Facebook

Astăzi se împlinesc 19 ani de când România a devenit membru NATO. Iată mesajul ministrului apărării naționale cu prilejul sărbătoririi Zilei NATO în România

„Marcăm astăzi 19 ani de la momentul accederii cu drepturi depline în cea mai puternică alianță politico-militară din lume, o alianță fundamentată pe valori comune universale, precum democrația, drepturile omului şi statul de drept, și care protejează un miliard de cetățeni și teritoriile națiunilor din care aceștia fac parte.

Începând cu semnarea Tratatului la Washington și ceremonia arborării drapelului la Cartierul General al NATO, în urmă cu 19 ani, istoria consemnează deja momentul de la care România a început să beneficieze de cea mai puternică garanţie de securitate pe care ne bazăm în vremuri cum, din păcate, sunt cele pe care le trăim acum, în contextul amenințător creat de agresiunea rusă în Ucraina.

Această zi îmi oferă prilejul și onoarea de a le mulțumi, în primul rând, militarilor. Vă propun să ne îndreptăm gândurile, chiar și pentru câteva clipe, către militarii noștri care se află, în acest moment, în misiuni de luptă și operații în Lituania, Polonia, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, în misiuni individuale în Africa sau Orientul Mijlociu, în misiuni permanente din structura de comandă sau de forțe a NATO din țară și din străinătate, în serviciul de luptă permanent de supraveghere aeriană sau maritimă desfășurat în țară, în servicii de zi și de permanență în unități militare, în exerciții și antrenamente pe terenurile de instrucție sau în baze militare, alături de aliați din Franța, Italia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania și Statele Unite ale Americii.

Contextul de securitate din ultimii ani din regiunea Mării Negre, ce a culminat cu invazia ilegală a Rusiei în Ucraina, a evidenţiat emergenţa unor riscuri şi ameninţări noi. Acestea au reclamat acțiuni concrete și oportune din partea Alianței Nord-Atlantice, acțiuni în cadrul cărora, având în vedere proximitatea față de această zonă de război, România deține unul din locurile centrale.

Intervențiile Federației Ruse din Georgia, anexarea ilegală a Crimeei și declanșarea războiului de agresiune la adresa Ucrainei, concomitent cu încălcările repetate ale tratatelor încheiate și ordinii internaționale de către regimul de la Moscova, au afectat echilibrul de securitate în regiune.

Din aceste considerente, anii 2014 și 2022 au reprezentat momente de cotitură în abordarea apărării colective la nivelul NATO. Postura militară şi atitudinea agresivă a Federației Ruse în recâştigarea statutului de putere globală au avut un impact major asupra securității flancului estic al Alianţei. În continuare, instabilitatea mediului de securitate din regiune și asertivitatea Rusiei ne determină să continuăm consolidarea posturii de descurajare şi apărare aliată și să conştientizăm consecinţele comportamentului acestei națiuni agresoare pe termen mediu şi lung.

Încă de la accederea cu drepturi depline în Alianță, România a participat activ la implementarea deciziilor aliate printr-o participare consistentă cu trupe și mijloace la misiunile NATO din Orientul Mijlociu și Balcanii de Vest, cât și în cadrul exercițiilor și aplicațiilor desfășurate în țările aliate și partenere. De asemenea, România și-a  consolidat constant profilul său în NATO, atât prin contribuții conceptuale, cât și pe dimensiunea operațională, deciziile adoptate la nivel înalt, începând din 2014 și până în prezent, regăsind țara noastră printre națiunile ce au propus și au obținut acceptul pentru crearea unei arhitecturi de securitate pe propriul teritoriu, complet integrată în structura de forțe a NATO, începând de la nivel brigadă și până la nivel corp de armată.

Recomandare: Ce prevede articolul 5 din tratatul NATO. A fost invocat o singură dată în 73 de ani

În același efort de consolidare a apărării euro-atlantice, în 2015, România a decis participarea la dezvoltarea sistemului american de apărare antirachetă, parte integrantă a sistemului NATO, care oferă o capacitate avansată de apărare a populațiilor, teritoriului aliat și a forțelor aliate în fața unui potențial atac cu rachete balistice. Participarea României la dezvoltarea componentei europene, prin găzduirea sistemului de interceptori tereștri AEGIS ASHORE, amplasat la Deveselu, cu scop pur defensiv de apărare a populaţiei, teritoriului şi forţelor Europei, reprezintă un succes al țării noastre, care și-a consolidat, astfel, poziția de aliat de încredere.

Aderarea la NATO a adus cu sine schimbări profunde la nivelul organismului militar. Atât România, cât și Alianța Nord Atlantică se pot baza în prezent pe o armată profesionistă, experimentată și exersată în misiuni în teatrele de operații. Mai mult, în baza acordului politic din anul 2015, Armata României parcurge un proces accelerat de înzestrare cu tehnică militară modernă, ritm ce va continua și în anii următori, în baza creșterii bugetului apărării la 2,5 procente din Produsul Intern Brut.

În încheiere, îi asigur atât pe români, cât și pe aliați că NATO poate conta pe România, iar România poate conta pe NATO în eforturile comune și constante de apărare împotriva oricăror tipuri de amenințări prezente sau viitoare!”

Scurt istoric

România a fost invitată să adere la Alianţa Nord-Atlantică la Summit-ul NATO de la Praga din noiembrie 2002. La acel moment, aliaţii au lansat invitaţii de aderare pentru 7 state: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia şi Slovenia.

La 29 martie 2004, România a aderat oficial la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului român la sediul NATO. Pe baza unei propuneri legislative, începând cu anul 2005, “Ziua NATO în România” se celebrează în prima duminică a lunii aprilie. 

Recomandare: Mandatul lui Mircea Geoană în funcţia de secretar general adjunct al NATO a fost prelungit

În perioada 2-4 aprilie 2008 România a găzduit Summit-ul NATO de la Bucureşti  care a fost cel mai mare eveniment de politică externă organizat de România, dar şi Summit-ul de cele mai mari dimensiuni din istoria NATO. La Summit au participat 26 de state membre, 23 de state partenere, înalţi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale şi ai statelor contributoare la operaţiunile NATO în Afganistan, la nivel de preşedinte (23 de state), prim -ministru (22 de state), ministru al afacerilor externe (7 state), ministru al apărării (Kazahstan) şi director politic (Irlanda).

Summit-ul a fost un eveniment unic nu doar pentru România ci şi pentru NATO. A fost cel mai mare Summit al Alianţei, atât ca număr de participanţi (peste 6500), cât şi ca formate. Pentru prima dată în istoria Alianţei, pe lângă reuniunile consacrate (Consilul Nord-Atlantic, Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic, Comisia NATO-Ucraina şi Consiliul NATO-Rusia) s-a desfăşurat o reuniune în format extins a statelor şi organizaţiilor participante la operaţiunea Alianţei în Afganistan, la care au fost prezenţi Secretarul General al ONU, Preşedintele Comisiei Europene, Secretarul General al Consilului UE, directorul Băncii Mondiale, alături de preşedintele afgan Hamid Karzai şi înalţi oficiali din statele de contact (Australia, Japonia, Noua Zeelandă, Iordania).


Puteți urmări Constanța 100% și pe Google News.

Conținutul website-ului www.ct100.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informațiile publicate pe acest site sunt protejate de către prevederile naționale și internaționale legale în vigoare. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conținutului acestui website.

Comentariile la articole sunt moderate. Așa se întâmplă încă din 2015, de la înființarea Constanța 100%. Am luat această decizie pentru a evita injuriile, calomniile, informațiile false. Dacă doriți să comentați, vă solicităm să folosiți un limbaj decent, să nu folosiți atacuri la persoană și nici informații false. Utilizatorului îi revine întreaga responsabilitate a comentariilor și a acțiunilor sale decurgând din acest act.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Next Post

O scurtă comparație între aeroporturile din Cluj și Constanța

Dum apr. 2 , 2023
Mai jos puteți vedea lista zborurilor care pleacă azi de pe Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj. Spre comparație, de pe Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu astăzi sunt programate două zboruri, spre Istanbul și Londra, mâine, unul spre Istanbul, care a fost însă anulat, răspoimâine niciunul. Dar fiți fără grijă, transportul aerian […]

V-ar putea interesa și: