Austria este pregătită să renunțe la veto-ul său privind aderarea completă a României și Bulgariei la spațiul Schengen, potrivit unui raport al Financial Times publicat miercuri. Această decizie ar putea deschide calea pentru includerea celor două țări în zona de liberă circulație, după mai bine de un deceniu de amânări și negocieri.
În martie, România și Bulgaria au aderat parțial la Schengen prin ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime. Totuși, granițele terestre au rămas sub restricții din cauza opoziției Austriei, care și-a motivat poziția prin preocupări legate de migrația ilegală.
Decizie așteptată la întâlnirea de la Budapesta
Surse familiare cu discuțiile au declarat că Austria este dispusă să elimine blocajul la reuniunea miniștrilor de Interne din Austria, România, Bulgaria și Ungaria, programată vineri la Budapesta. Dacă se ajunge la un acord, aderarea ar putea fi formalizată în cadrul Consiliului JAI din 12 decembrie, cu implementarea completă a ridicării controalelor la începutul anului 2025.
Olanda, noul obstacol?
În ciuda schimbării de poziție a Austriei, o potențială piedică ar putea veni din partea Olandei. Deși guvernul olandez a sprijinit în trecut aderarea României și Bulgariei, situația politică din țară s-a schimbat după alegerile din noiembrie. Partidul de extremă dreapta condus de Geert Wilders, acum parte a coaliției guvernamentale, ar putea influența o reconsiderare a poziției Olandei.
Parlamentul olandez urmează să organizeze o dezbatere suplimentară pe această temă după ridicarea veto-ului Austriei. Un oficial olandez a declarat că, deși intenția actuală este de a menține poziția favorabilă, există posibilitatea unei schimbări, în funcție de contextul politic și de presiunea publică.
Contextul românesc
În ultimele luni, România și Bulgaria au intensificat măsurile de securitate la frontiere, reducând semnificativ migrația ilegală și numărul cererilor de azil. Acești pași au contribuit la convingerea Austriei că cele două țări sunt pregătite să adere complet la Schengen.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat anterior că România va deveni membru cu drepturi depline al Schengen în acest an, indicând Consiliul JAI din decembrie ca moment decisiv. Cu toate acestea, incertitudinea legată de poziția Olandei rămâne un factor de risc.
Alegerile legislative din Olanda, care au avut loc în toamna lui 2023, au fost câştigate de Partidul pentru Libertate, condus de Geert Wilders, după o campanie electorală în care acesta a criticat „dictatele” Bruxellesului, a cerut ieşirea Olandei din UE şi expulzarea imigranţilor ilegali.
Ce urmează?
Dacă acordul de la Budapesta va avea loc, oficialii europeni speră că acesta va transmite un mesaj puternic către Haga pentru a-și menține sprijinul. Decizia finală din Consiliul JAI va depinde însă de consensul tuturor statelor membre, ceea ce face din dezbaterea olandeză un punct crucial în acest proces.
După cum se poate vedea, de ceva vreme, nu mai există consens în EU. Pentru România și Bulgaria,cu dedicație, s-a creat Binomul Austria-Olanda. Deoarece nu există în politica europeană Binomul lui Newton cred că Olanda nu ne este favorabilă în chestiunea Schengen.”Het spijt me/îmi pare rău.”