România stă foarte prost la un indicator economic important: deficitul de cont curent. Acesta măsoară comerțul unei țări și reprezintă diferența dintre valoarea bunurilor și serviciilor importate și valoarea bunurilor și serviciilor exportate.
Suntem pe locul al doilea în Europa, potrivit Raportului asupra stabilității financiare – iunie 2022, publicat de Banca Națională a României, în acest clasament.
„Ca urmare a revenirii consumului intern, contul curent a consemnat o deteriorare importantă, marcând un deficit de -16,7 miliarde euro la finalul anului 2021, echivalentul a 7 la sută din PIB. România se afla pe cel de-al doilea loc în UE după valoarea deficitului de cont curent după Cipru (-7,3 la sută), urcând o poziție comparativ cu anul anterior.”, se arată în studiul BNR.
Revenirea puternică a cererii interne, pe fondul disipării efectelor cauzate de izbucnirea pandemiei COVID-19, dar și creșterea prețurilor bunurilor din import, au condus la o creștere importantă atât a importurilor, cât și a exporturilor de bunuri, însă insuficientă în cazul acestora din urmă pentru a contrabalansa majorarea importurilor. În primul trimestru al anului 2022, tendința de deteriorare a contului curent s-a menținut, soldul contului curent fiind de -4,7 miliarde euro, consemnând o majorare cu 74 la sută față de T1/ 2021.
„De asemenea, nu se înregistrează evoluții favorabile nici în direcția diminuării vulnerabilităților generate de creșterea deficitului balanței comerciale cu produse alimentare.”, spun cei de la BNR.
Deși pe segmentul bunurilor agroalimentare deficitul comercial s-a diminuat de la -2,2 miliarde euro la finalul anului 2020, până la -0,7 miliarde euro (2021), în cazul bunurilor alimentare deficitul comercial s-a deteriorat cu 13 la sută în același interval.
Recomandările emise de Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM) în anul 2020 pentru autoritățile relevante, cu obiectivul diminuării vulnerabilităților asociate deficitului ridicat al balanței comerciale cu produse agroalimentare, trebuie să devină prioritare în acest nou context global, cu presiuni în creștere asupra securității alimentare.