România, patria bugetarilor. Cheltuim cel mai mare procent din venituri pe salariile de la stat. Cu cât sunt mai mari decât la privat

România este, fără doar și poate, țara bugetarilor. La stat se câștigă mai bine decât la privat, sunt beneficii infinit mai mari, de la tichete de vacanță la zile libere, iar concedierea este un coșmar pentru angajator.

Raportul anual al Consiliului Fiscal a scos la lumină multe anomalii. De pildă, faptul că România a înregistrat cel mai ridicat nivel al ponderii cheltuielilor cu salariile bugetarilor – 37% – în totalul veniturilor încasate la bugetul de stat în 2021.

Același raport precizează că salariul mediu brut în sistemul public a ajuns în anul 2021 la 7.004 lei/lună, cu 1,59% mai mare decât în anul 2020, depășindu-l cu 27,91% pe cel din mediul privat care s-a situat la 5.476 lei/lună (în creștere cu 8,89% comparativ cu cel din anul precedent). Considerând medii trimestriale, salariul mediu brut lunar în sectorul public aferent trimestrului IV al anului 2021 a înregistrat un nivel de 7.114 lei, cu 0,88% mai mult decât în aceeași perioadă din anul 2020, în timp ce salariul din sistemul privat a fost de 5.742 lei, în creștere cu 8,5% față de trimestrul IV al anului 2020.

Ținând cont de domeniile de activitate ale sectorului public, cele mai importante trei ca pondere au avut următoarea evoluție a salariului mediu brut în trimestrul IV al anului 2021 față de trimestrul IV al anului 2020: în administrație publică și apărare dinamica înregistrată a fost de 0,79%, în învățământ majorarea a fost de 1,09%, iar în sănătate s-a înregistrat cea mai mare creștere, de 2,54%. Această din urmă dinamică este în principal atribuibilă acordării de sporuri personalului medical din prima linie împotriva
luptei cu pandemia COVID-19.

Ulterior creșterii cu 165.600 de persoane înregistrată în perioada 2005-2008, numărul total de angajați în sectorul guvernamental a scăzut cu 135.904 persoane în intervalul decembrie 2008 – decembrie 2021, până la un nivel de 1,26 milioane.

Practic, cea mai mare parte a reducerii de personal a avut loc în perioada 2009-2011, când numărul de salariați din sectorul bugetar a scăzut cu circa 180 de mii, în timp ce în perioada 2012-2014 diminuarea a fost de circa 9.540 de posturi. Ajustarea înregistrată în perioada 2009-2021 s-a produs în special la nivelul autorităților executive locale (-34.261 posturi ocupate), Ministerului Afacerilor Interne (-25.333 posturi ocupate), alte instituții finanțate integral din venituri proprii (-11.744 posturi ocupate), Ministerului Finanțelor (-9.332 posturi ocupate), Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Regionale (-4.898 posturi ocupate), Ministerului Apărării Naționale (-3.811 posturi ocupate).

Pe de altă parte, în aceeași perioadă au fost înregistrate creșteri la nivelul Ministerului Justiției (+3.368 posturi ocupate), Secretariatul General al Guvernului (+2.201 posturi ocupate), Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (+1.347 posturi ocupate), Ministerului Investiților și Proiectelor Europene (+1.334 posturi ocupate), Ministerului Muncii și Justiției Sociale (+1.066 posturi ocupate) și Ministerului Public (+976 posturi ocupate).

În 2021, rata de creștere a numărului de angajați a fost mai mare față de cea înregistrată anul precedent, respectiv 1,02% (+12.694 persoane) comparativ cu 0,6% (+7.515 persoane). Majorările de personal s-au înregistrat în special la nivelul sistemului sanitar, inclusiv Ministerul Sănătății (+10.870 posturi ocupate), Ministerul Apărării Naționale (+2.050 posturi ocupate), autorităților executive locale (+1.706 posturi ocupate), Ministerul Educației (+1.040 posturi ocupate) și Secretariatul General al Guvernului (+452 posturi ocupate). De cealaltă parte, cele mai importante reduceri de personal au fost înregistrate la nivelul Ministerul Afacerilor Interne (-4.859 posturi ocupate) și unităților de învățământ superior de stat (-1.643 posturi ocupate).

Ajustarea din perioada 2009-2012 a fost preponderent rezultatul aplicării regulii de „1 salariat nou la 7 plecări” în condițiile în care cea mai mare parte a ieșirilor din sistem s-au realizat prin plecări voluntare sau pensionare. Abandonarea acestei reguli începând cu anul 2013 a fost menită să diminueze selecția adversă și să permită operarea unor modificări în structura personalului angajat. Astfel, reducerea operată în perioada 2009-2012 a fost realizată doar într-o mică măsură pornind de la criterii calitative, cum ar fi diminuarea personalului acolo unde se identifică un excedent de salariați concomitent cu noi angajări în zonele deficitare pe baza unor standarde de cost riguros definite și prin stabilirea unui nivel optim de funcționare. Consiliul Fiscal apreciază drept adecvată această abordare și recomandă ca noile angajări să fie făcute în zonele deficitare identificate, chiar prin transfer de posturi din zonele cu excedent de personal către cele cu deficit, având în vedere în același timp și încadrarea strictă în
anvelopa salarială aprobată anterior.

În ceea ce privește raportul dintre cheltuielile cu salariile din sectorul bugetar și total venituri încasate, conform standardelor ESA 2010, România s-a situat în anul 2021 pe prima poziție în clasamentul celor 27 de țări din UE, la fel ca în anul anterior. Dacă până în 2009 România era plasată în prima jumătate a
clasamentului în ceea ce privește raportarea cheltuielilor cu salariile la total venituri (pe poziția a opta în anul 2008 și a zecea în anul 2009), în anul 2011 ca urmare a măsurilor de consolidare fiscală inițiate la jumătatea anului 2010, România a coborât pe poziția 19 din 27. În anul 2013 România a ajuns pe poziția 17 în acest clasament, pe fondul recuperărilor salariale și al majorării salariilor unor categorii de bugetari, în anul 2015 ocupând locul 20 din 27, pe baza unei ușoare creșteri a veniturilor încasate la buget și a menținerii cheltuielilor cu salariile ca procent în PIB. Începând cu anul 2016 însă situația se modifică și România urcă abrupt pe locul 10, ajungând în anul 2017 pe al doilea loc, iar în 2018 ocupând prima poziție. În anul 2021 se constată o tendință de încetinire a ritmului de creștere a cheltuielilor de personal comparativ cu anul anterior.

Raportul arată că începând din anul 2016, odată cu implementarea noului Cod Fiscal care a condus la o relaxare fiscală de amploare, (soldată cu reducerea veniturilor bugetare), s-a accentuat apelul la majorări discreționare de cheltuieli permanente, rezultând o rigidizare tot mai accentuată a structurii cheltuielilor bugetare. De notat că majorarea în ritm alert a cheltuielilor cu salariile în sectorul public a determinat ca, din anul 2018, România să ocupe primul loc în UE privind raportarea acestora la total venituri bugetare, deși este de notat scăderea acesteia de la 37% în 2020, la 33,8% în 2021. Tot pe un trend descendent se află și raportul dintre cheltuielile cu asistența socială și veniturile bugetare, cu o scădere de 0,8 pp în 2021 față de 2020. Acest fapt se datorează evoluției economiei și încasării la bugetul statului a unor sume provenite din impozitele amânate la plată în anul 2021. Este de menționat că susținerea cheltuielilor permanente cu venituri ciclice, temporare, comportă riscuri sporite la adresa sustenabilității și stabilității finanțelor publice, ținerea sub control a acestor cheltuieli rigide fiind imperios necesară.

În analizele sale, CF a subliniat situația fiscală deosebit de dificilă în care se află România, ilustrată prin nivelul insuficient al veniturilor bugetare în raport cu cheltuielile, precum și prin mărimea deficitului
structural și a deficitelor externe. Dat fiind contextul internațional complicat și suprapunerea de crize cu care se confruntă atât România, cât și UE, este nevoie de o combinație de măsuri macroeconomice care să încerce să evite intrarea în recesiune , ceea ce implică implementarea graduală a procesului de
consolidare bugetară. CF a subliniat că această consolidare nu poate fi realizată numai pe latura cheltuielilor bugetare deoarece domenii critice (precum sănătatea publică și educația) sunt în mod
cronic sub-finanțate, conflictul militar de la granițe reclamă creșterea cheltuielilor de apărare și securitate, iar impactul schimbărilor climatice și tranziția energetică necesită întărirea capacității de intervenție a statului în momente foarte complicate.

Astfel, consolidarea bugetară prin creșterea veniturilor fiscale reprezintă o problemă de securitate economică și de solidaritate națională pentru ca bugetul public să poată face față la nevoi foarte mari actuale și viitoare. În acest sens, CF apreciază că România poate obține un spor considerabil de venituri bugetare printr-o colectare mai bună și prin reducerea multitudinii de excepții și portițe existente în regimul fiscal actual.

Raportul poate fi consultat în întregime AICI.


Puteți urmări Constanța 100% și pe Google News sau canalul de WhatsApp.

Conținutul website-ului www.ct100.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informațiile publicate pe acest site sunt protejate de către prevederile naționale și internaționale legale în vigoare. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conținutului acestui website.

Comentariile la articole sunt moderate. Așa se întâmplă încă din 2015, de la înființarea Constanța 100%. Am luat această decizie pentru a evita injuriile, calomniile, informațiile false. Dacă doriți să comentați, vă solicităm să folosiți un limbaj decent, să nu folosiți atacuri la persoană și nici informații false. Utilizatorului îi revine întreaga responsabilitate a comentariilor și a acțiunilor sale decurgând din acest act.

3 comentarii la “România, patria bugetarilor. Cheltuim cel mai mare procent din venituri pe salariile de la stat. Cu cât sunt mai mari decât la privat

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Next Post

Apartament din Mamaia devastat de cei care l-au închiriat VIDEO

lun aug. 1 , 2022
Un apartament din Mamaia Nord a fost devastat de tinerii care l-au închiriat. Aceștia s-au lăudat cu fapta lor pe rețelele de socializare, unde au postat un filmuleț. În imagini se vede că mobila era aruncată în mijlocul camerei, este o dezordine de nedescris, lucru care îi face totuși pe […]

V-ar putea interesa și: