România, țara cu un sistem de sănătate bolnav. Spitalul Județean Constanța, lider la donații

Un document al Curții de Conturi, care analizează managementul resurselor umane și infrastructurii spitalicești în România, aferent perioadei 2014 – 2021, are concluzii mai mult decât îngrijorătoare. Documentul a ajuns pe mesele decidenților politici în urmă cu două săptămâni, conține 64 de pagini, iar Digi24.ro a studiat cu atenție informațiile și semnalele de alarmă trase de specialiștii Curții de Conturi. 

Cifrele transmise de Curtea de Conturi sunt alarmante.

  • În rețeaua spitalicească publică nu s-a construit nicio unitate sanitară cu paturi nouă, în perioada 2014- 2021 (cu două excepții).
  • Au fost achitate sume semnificative pentru studii de prefezabilitate/fezabilitate/proiecte și alte studii aferente obiectivelor de investiții, dar care nu au fost puse în operă deoarece nu există o politică/strategie de investiții corelată cu studiile/proiectele de realizat.
  • 68 din 368 de spitale își desfășoară diversele activități în imobile construite înainte de anul 1900.
  • 46% dintre spitalele din rețeaua MS nu sunt autorizate ISU.
  • 239 de clădiri din cele 3.040 aflate în rețeaua publică de sănătate se află în risc de prăbușire (clasa 1 de risc seismic).
  • 54% dintre spitale nu dețin CT sau RMN. 26% dintre CT existente și 17% dintre RMN au depășit durata normală de funcționare.
  • Deficit anual de medici – 1.231.
  • România se situează pe penultimul loc la nivelul UE, cu 304,7 medici la 100.000 de locuitori.
  • La nivel național, gradul mediu de ocupare a posturilor vacante de medici a fost de 70%.
  • Nu există un plan de recrutare a personalului de specialitate în vederea asigurării serviciilor necesare pacienților.
  • La nivelul Ministerului Sănătății (MS) nu se cunosc date cu privire la rețeaua spitalelor care funcționează în subordinea altor ministere.
  • Fondul de salarii a crescut de 5 ori în anul 2021 față de 2014, motivat atât de creșterile salariilor de bază cât și de creșterea numărului de personal, iar salariile personalului medical au crescut în medie de 3,06 ori față de anul de raportare 2014.

„Clădirile au probleme privind autorizarea la incendiu”

În ciuda faptului că salariile în sistemul medical românesc au crescut în medie de 3,06 ori față de anul de raportare 2014, dar și în ciuda creșterii numărului de personal, sistemul medical românesc este în continuare în deficit de medici și pare că se află într-o gravă stare de neorganizare. Cel puțin așa rezultă din analiza celor 64 de pagini ale documentului Curții de Conturi, care a efectuat, în anul 2022, o amplă evaluare a spitalelor din sistemul public național. Haosul din sănătate pare că începe chiar din Ministerul Sănătății.

Cităm din raportul Curții de Conturi: „La nivelul Ministerului Sănătății (MS) nu se cunosc date cu privire la rețeaua spitalelor care funcționează în subordinea altor ministere, nici despre medicii cu competențe limitate; datele și informațiile utilizate de MS nu sunt cuprinse într-o bază de date integrată și nu sunt utilizate pentru a face corelații, analize pe baza cărora să se poată lua decizii în sistemul sanitar”. 

Ministerul Sănătății deține 58 de spitale, Ministerul Transporturilor – 15 spitale, administrația locală – 279 de spitale, MAI și MAPN – 13 spitale, iar Academia Română, SRI și Ministerul Justiției – câte un spital. 

În mod frecvent, clădirile au probleme privind autorizarea la incendiu, insuficient analizată și nesupusă unui plan de măsuri de rezolvare pe categorii de probleme întâmpinate de spitale în legătură cu clădirile în care își desfășoară activitatea, cu riscuri mari atât pentru pacienți, cât și pentru personalul medical. O mare parte dintre unitățile sanitare cu paturi nu sunt autorizate ISU, ceea ce reprezintă un factor major de risc”, se spune în documentul citat. 

Sunt oferite și date concrete. Spre exemplu, din cele 58 de spitale ale Ministerului Sănătății 10 clădiri se află în clasa I de risc seismic. 67 din cele 279 de spitale ale administrației locale dețin încadrare seismică. Iar 12 clădiri din cele 13 spitale ale MAI și MApN au încadrare seismică. SRI și Academia Română au câte un spital neexpertizat seismic. 

Penultimul loc la numărul de medici

Concluziile specialiștilor Curții de Conturi indică, fără dubii, dezorganizarea din sistemul românesc de sănătate: 

  • Spitalele sunt finanțate din mai multe surse, fragmentate pe multiple destinații, ceea ce conduce la o lipsă de claritate în privința alocării fondurilor publice pentru dezvoltarea coerentă a sistemului sanitar spitalicesc;
  • Ponderea cea mai mare a fondurilor pentru investiții a fost alocată pentru achiziția de aparatură medicală, respectiv 75%, iar diferența de 25% din totalul fondurilor alocate au fost destinate pentru construcții, modernizări, consolidări, reparații capitale ale clădirilor;
  • Inexistența unui sistem informatic integrat la nivelul tuturor structurilor poate conduce la apariția redundanței datelor obținute pe diferite canale, la probleme privind acuratețea informațiilor furnizate, precum și a costurilor suplimentare aferente resursei umane implicate în procesul de culegere, transfer și procesare a datelor;

Deficitul de medici reiese și din comparația cu datele celorlalte state europene. România se situează pe penultimul loc la nivelul UE, cu 304,7 medici la 100.000 de locuitori, în timp ce Grecia (care se situează în fruntea clasamentului) a avut un număr aproape dublu de medici la 100.000 de locuitori, respectiv 610,4.  

Cu toate acestea, deși numărul de medici la 100.000 locuitori a crescut cu 42% în 2021 față de 2014, specialiștii Curții remarcă „diferențe semnificative” ale numărului de medici între regiunile de dezvoltare, respectiv Regiunea de Dezvoltare București-Ilfov, cu 397,24 medici/100.000 locuitori, față de Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia, cu 75,25 medici/100.000 locuitori.

„Problematica personalului medical necesar din unitățile sanitare  spitalicești situate în zonele defavorizate nu este reglementată îndeajuns. Pe de altă parte, MS nu cunoaște tipurile de locuri de muncă din zonele defavorizate din sistem, care ar putea beneficia de sporurile pentru zone defavorizate și nici numărul acestora, or identificarea și deținerea acestor informații este o condiție absolut necesară în luarea deciziilor incidente”, spun specialiștii Curții de Conturi. 

Mai mult, în document se afirmă că „în perioada analizată MS nu a elaborat un plan multianual pentru resursele umane din sectorul sănătății și nu este încă funcțional un Registru Unic al Profesioniștilor în Sănătate”. 

Unul din puținele lucruri pozitive în Constanța este că spitalul județean a atras un număr mare de donații.

În perioada 2014 – 2021, unitățile sanitare spitalicești de subordonare locală au primit donații/sponsorizări, atât în bani cât și în natură, într-un cuantum de 499.939 mii lei, din care: 343.575 mii lei (69%) – donații în natură, exprimate valoric și 156.364 mii lei (31%) – donații în bani.

„La unitățile sanitare spitalicești de subordonare locală, cele mai multe donații în bani și în natură (exprimate valoric) au fost înregistrate în: județul Constanța, județul Arad, județul Sibiu, municipiul București, județul Timiș și județul Bacău.”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Puteți consulta documentul Curții de Conturi cu un click aici


Puteți urmări Constanța 100% și pe Google News sau canalul de WhatsApp.

Conținutul website-ului www.ct100.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informațiile publicate pe acest site sunt protejate de către prevederile naționale și internaționale legale în vigoare. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conținutului acestui website.

Comentariile la articole sunt moderate. Așa se întâmplă încă din 2015, de la înființarea Constanța 100%. Am luat această decizie pentru a evita injuriile, calomniile, informațiile false. Dacă doriți să comentați, vă solicităm să folosiți un limbaj decent, să nu folosiți atacuri la persoană și nici informații false. Utilizatorului îi revine întreaga responsabilitate a comentariilor și a acțiunilor sale decurgând din acest act.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Next Post

Se întrerupe alimentarea cu energie electrică în Agigea și Hârșova

mie ian. 3 , 2024
Rețele Electrice Dobrogea, subsidiară a grupului PPC, anterioară denumită E-Distribuţie Dobrogea, a anunțat că a adaptat programul de lucrări planificate pentru a reduce la minim disconfortul clienților săi. Aceste modificări vizează limitarea întreruperilor programate la cele strict necesare pentru asigurarea unei bune funcționări a rețelei de distribuție a energiei electrice. […]

V-ar putea interesa și: