
Numărul nașterilor din Uniunea Europeană a atins în 2023 cel mai scăzut nivel din istorie, alimentând temerile legate de „subpopulare” și de colapsul economic iminent. România ocupă un loc fruntaș negativ, cu o scădere de 13,9% a numărului de nașteri față de anul precedent, fiind cea mai afectată țară din blocul comunitar.
Date îngrijorătoare
La nivelul celor 27 de țări membre, doar 3,67 milioane de bebeluși s-au născut în 2023, marcând o scădere de 5,5% față de 2022 – cea mai mare scădere procentuală din 1961.
După România, țările cele mai afectate de această prăbușire sunt Polonia (10,7%), Cehia (10%), Letonia (9,2%) și Slovacia (7,7%). Chiar și țări prospere precum Franța și Germania au înregistrat scăderi semnificative.
Recomandare: Declin demografic alarmant în Constanța: nașterile scad drastic, iar decesele cresc
În contrast, doar 5 țări au înregistrat creșteri modeste: Malta (+3,6%), Portugalia (+2,4%), Bulgaria (+1,1%), Cipru (+1%) și Irlanda (+0,5%).
De ce scad nașterile?
Scăderea natalității este cauzată de mai mulți factori interconectați:
- Educația și cariera femeilor: Tot mai multe femei își concentrează eforturile pe carieră și educație, amânând nașterea primului copil până la vârste biologic mai puțin fertile (peste 30 de ani). Acest lucru reduce șansele de a avea mai mulți copii.
- Probleme economice: Creșterea costului vieții, crizele economice și lipsa sprijinului pentru familii descurajează cuplurile să aibă copii.
- Schimbările climatice: Frica de a aduce un copil într-o lume afectată de dezastre climatice îi descurajează pe mulți tineri să întemeieze familii.
- Accesul la contracepție: O educație sexuală mai bună și accesul la contraceptive au schimbat atitudinile față de planificarea familială.
În plus, tendințele biologice precum scăderea calității spermei și problemele de fertilitate adâncesc criza natalității. Cuplurile care încep să aibă copii târziu întâmpină mai multe dificultăți în conceperea naturală a unui copil, fiind nevoite să apeleze la proceduri precum fertilizarea in vitro (FIV).
Ce înseamnă scăderea natalității pentru România?
Declinul nașterilor are implicații economice și sociale profunde:
- Lipsa forței de muncă: O populație îmbătrânită va genera un deficit de tineri capabili să muncească, să plătească taxe și să susțină economia.
- Presiunea pe sistemul de pensii și sănătate: Numărul mare de pensionari raportat la numărul mic de angajați va destabiliza sistemele sociale.
- Migrația forței de muncă: Pentru a compensa scăderea populației, România va trebui să se bazeze pe imigrație, fenomen care poate crea tensiuni sociale.
O problemă globală
Problema nu este specifică doar României. Rata fertilității în toate statele membre UE este sub pragul de înlocuire de 2,1 copii per femeie, nivel necesar pentru a menține populația constantă. În Marea Britanie, spre exemplu, rata fertilității în 2023 a fost de 1,44, cea mai scăzută din istorie.
Ce poate face România?
Guvernele din alte țări au implementat politici pentru a încuraja nașterea copiilor:
- Ajutoare financiare pentru noii părinți.
- Subvenționarea serviciilor de creșă și grădiniță.
- Măsuri de sprijin pentru echilibrul între carieră și familie.
Într-o lume în care declinul demografic devine o certitudine, România are nevoie urgentă de o strategie care să sprijine familiile și să încurajeze natalitatea. Altfel, viitorul economic și social al țării ar putea fi pus în pericol.