Ruinele Constanței. Hotelul BTT, deținut de Felix Stroe, o pată pe obrazul orașului

Mediul în care trăim ne influențează comportamentul. Încerc să popularizez de mai mulți ani o teorie care spune că într-un oraș, probleme relativ minore precum graffiti, dezordinea publică și cerșitul agresiv sunt invitații la infracțiuni mai grave. Este descoperită de oameni deștepți și a fost aplicată în orașe mari, precum New York. Constanța are, din păcate, clădiri aflate de ani de zile în ruină. Ele nu fac rău numai estetic, ci sunt, așa cum spuneau criminaliștii James Q. Wilson și George Kelling, invitații la infracțiuni.

Una din aceste clădiri se află în cea mai râvnită zonă a Constanței, zona peninsulară. Aici și-au îndreptat atenția cu precădere și fostul primar Decebal Făgădău, și actualul, Vergil Chițac. Au dorit să o transforme în punctul zero al orașului, locul de unde începe și se termină turismul. N-au reușit, din păcate.

Unul din motive este că nu poți să faci turism printre ruine și imobile abandonate. Interesant este că aceste imobile nu aparțin unor fitecine, ci, evident, unor oameni influenți, cu putere financiară imensă.

Este cazul Hotelului Tineretului, sau BTT, așa cum îl știu constănțenii, amplasat la intrare în peninsulă. Clădirea nu numai că este părăsită, dar pare să reprezinte și un pericol public. Geamurile, tencuiala, acoperișul nu par să inspire încredere, la prima vedere. Precizăm însă că nu am solicitat o expertiză în acest sens, cred că nici primăria nu a făcut-o.

Imaginea este cu adevăra dezolantă însă.

Hotelul este închis de prin 2018, când șeful Protecției Consumatorilor de atunci, Horia Constantinescu, a găsit dezastru în interior. Clădire aceea nu se mai putea numi hotel nici pentru filmele de groază. Au găsit aici condiții de igienă necorespunzătoare, precare, lenjerie învechită și depreciată, mobilier învechit și depreciat și, mai mult, nu avea nici certificat de clasificare. Horia Constantinescu a decis, pe bună dreptate, să închidă hotelul.

De atunci, a rămas așa, ca o mireasă bătrână care a îmbătrânind stând la altar și așteptându-și salvatorul.

În acest caz, salvatorul ar trebui să fie Felix Stroe, senator, președintele Organizației Județene a PSD Constanța, fost ministru al Transporturilor, milionar în euro. Ar trebui, dar nu este.

Hotelul este deținut, din 1999, de „Dacia Tour” SRL, firmă înființată în același an la Constanța, deținută de Felix Stroe.

La un moment dat, aici a fost și sediul PSD. Aveți mai jos o fotografie realizată în 2002.

Sediu pentru firme străine

Interesant este că, deși închis, hotelul trăiește. Aici se află înregistrate sediile a 55 de firme private, multe dintre acestea fiind deținute, coincidență sau nu, de cetățeni străini.

Ca o particularitate aproape strategică, din pricina împărțirii sale în două corpuri, Hotel Tineretului are și două adrese poștale distincte: „bdul. Tomis nr. 20-26” pentru corpul A, respectiv „bdul. Tomis nr. 22-26” pentru corpul B. Această situație a permis înmatricularea unui număr foarte mare de societăți în aceeași clădire, dar care totuși apar cu adresă diferită, în funcție de modul în care au fost repartizate de conducerea unității.

Astfel, alături de „Dacia Tour” SRL, firma familiei Stroe care administrează clădirea, hotelul găzduiește în total 51 de firme, în corpul „A” dintre care 22 radiate și 29 ctive. Acestea nu-i aparțin lui Stroe Felix, în schimb, multe au legătură cu portul Midia, cu domeniul transporturilor maritime, sau cu rețelele comerciale libiano-siriane ce leagă tradițional Constanța de Orientul Mijlociu.

Jurnaliștii de la Constanta.info au realizat o anchetă pe această temă. O puteți citi AICI. Noi vă prezentăm mai jos numai firmele de la etajul al doilea.

„La etajul 2, în camera 225-226, își are sediul firma „DEAIBES SHIPPING” SRL, înființată în urmă cu doi ani de cetățeanul libanez Deaibes Mikhael, societatea fiind specializată, după cum sugerează și denumirea, în “activităţi de servicii anexe transportului pe apă.”

Foarte interesant, numele lui Mike Deaibes a fost agățat într-o anchetă jurnalistică internațională, la care a participat și cotidianul România Liberă, prinvind rețeaua libanezo-siriană de trafic de migranți, destructurată parțial de justiția Italiană.

Conform anchetei citate, în noaptea de 30 spre 31 decembrie 2014, paza de costă italiană a identificat cargoul „BLUE SKY M” având 768 de migranți la bord, ce urmau să fie introduși ilegal în Uniunea Europeană prin Italia.

Înainte de a fi implicată în contrabanda cu migranți, cu ceva ani în urmă, nava „BLUE SKY M” operase pe relația cu portul Constanța, fiind agenturată chiar de firma libanezului Deaibes Mikhael, și de aici legătura cu acesta.

Și tot la etajul doi, de data aceasta la camera 210, și-a avut sediul COMAGRA SRL, deținută de Mușat Elena în asociere cu sirianul Hrishieh Amin.

Înființată tocmai în 1994, firma este specializată în servicii de încărcare-descărcare mărfuri, și după ce a zăbovit o vreme la Hotel Tineretului sediul i-a fost mutat direct în Secția 3 a portului Midia Năvodari, devenind vecină cu Ion Dumitrache proprietarul șantierului naval Midia și fratele siamez al liderului PSD Constanța, Felix Stroe.

Povestea asociatului sirian Amin este chiar mai interesantă decât cele prezentate anterior.

Pe lângă COMAGRA, acesta mai deține și societatea MEDITERANEAN SHIPPING AGENCY” specializată în comerțul ovinelor, pe care le cumpără din România și le exportă în statele arabe. Așa putem înțelege legăturile absolut necesare cu portul Midia, devenit în ultimii ani inima comerțului cu animale vii.

Firma lui Amin s-a numit anterior „ARADOS SHIPPING CO”, iar în anul 2017 și-a căștigat celebritatea după ce una dintre navele de agenturarea căreia se ocupa, a scufundat o navă militară rusească în Strâmtoarea Bosfor.

Evenimentul s-a petrecut pe 27 aprilie 2017, atunci când nava animalier „YOUSARSIF-H” având la bord 9000 de berbecuți încărcați de la Midia, aflată în marș spre Iordania, a lovit nava rusească de spionaj LIMAN” care s-a și scufundat imediat după impact.

Echipajul rusesc a fost salvat în ultimul moment de paza de coastă turcă, dar materialul informativ foarte sensibil stocat la bordul navei, a ajuns pe fundul mării, în apele internaționale.

Ancheta laborioasă demarată ulterior de Marina Militară a Federației Ruse, care a inclus și deplasarea a două nave de cercetare în Marea Neagră la locul sinistrului, n-a reușit să lămurească nici până azi condițiile coliziunii. De partea cealaltă, sirienii cu berbecuții au oferit o explicați extrem de simplă: Nu i-am văzut pentru că era ceață.”

Numele ARADOS SHIPPING este legat și de afacerile fraților Hayssam. Informația a ieșit la iveală în 2007, atunci când cargoul „OMAR N” s-a proptit într-o macara din portul Constanța, accident ce nu s-a soldat cu mari pagube. Totuși, așa avea să se afle că „OMAR N” aparținea fraților Hayssam fiind agenturată de prietenii lor sirieni de la ARADOS.”

Profit de 1.095 lei

În 2021, firma care deține hotelul a avut o cifră de afaceri de 102.339 lei și un profit de 1.095 lei. Potrivit Confidas.ro, acționari sunt 2×1 Holding SRL, cu 88,59%, Felix Stroe, cu 11,26% și Cosmin Stroe, cu 0,14%.

Vom reveni cu prezentarea altor clădiri lăsate în paragină, cu speranța că proprietarii le vor reabilita, în al doisprezecelea ceas.

V-ar putea interesa și: Județul Constanța, pe primul loc în România la atragerea de fonduri europene (cu excepția regiunii București-Ilfov) și asta i se datorează lui Felix Stroe

Zen Residence
comprest util asfalt dobrogea



One thought on “Ruinele Constanței. Hotelul BTT, deținut de Felix Stroe, o pată pe obrazul orașului

  1. Foarte interesant cum cineva doreste sa amestece oile cu un santier naval de reparatii ,destul de hazliu ! Nu am inteles cui apartine bietul hotel daca spuneti ca se cheama BTT ?Cu multi ani in urma scriau ziarele ca BTT a deschis dosar pentru recuperarea acestui hotel .Care este rezultatul acestui demers ?

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Următorul articol

S-a modificat legea concediului paternal. Ce beneficii noi au tații

Sat Aug 27 , 2022
Guvernul a adoptat prin ordonanţă de urgenţă, modificările asupra Legii concediului paternal nr. 210/1999. „Anul trecut, depuneam în cadrul Parlamentului României, în calitate de inițiator, proiectul de lege cu nr. PL-x nr. 319/2021, intitulat „Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii privind concediul paternal nr.210/1999”, având același obiect ca […]