România înregistrează progrese importante în ceea ce privește salariile medii anuale, mai ales atunci când sunt ajustate pentru standardul puterii de cumpărare (PPS). Deși salariile nominale rămân printre cele mai mici din Uniunea Europeană, analiza corelată cu costurile de trai arată o imagine mai echilibrată, scrie Euronews. Problema mare este însă că cele mai mari salarii sunt în sectorul bugetar. Cei care lucrează în privat au venituri mult mai mici.
România în contextul salariilor nominale și ajustate pentru PPS
Conform datelor Eurostat pentru 2023, salariul mediu anual nominal în România este de €17.739, plasând țara pe locurile inferioare în clasamentul european. Totuși, ajustarea pentru PPS reduce disparitățile dintre statele membre, iar România se poziționează mult mai bine. Cu un salariu ajustat de aproximativ 20.500 PPS, România se află peste Bulgaria și Grecia și aproape de nivelurile din Polonia și Slovacia.
Această ajustare, care reflectă mai corect puterea de cumpărare reală a veniturilor, arată că diferențele între statele membre sunt mai puțin accentuate decât sugerează datele nominale. Spre exemplu, raportul dintre cel mai mare și cel mai mic salariu scade de la 6:1 în termeni nominali la 2,5:1 când se aplică PPS.
Progrese notabile în creșterea salariilor
România se remarcă și prin ritmul accelerat al creșterii salariilor. Între 2022 și 2023, salariile medii ajustate au crescut cu peste 15%,∫în ceea ce privește avansul procentual. Această tendință reflectă atât eforturile companiilor de a atrage și reține forță de muncă, cât și creșterile generale ale veniturilor în economie.
Această performanță contrastează cu state precum Italia, Grecia sau Malta, unde creșterile au fost sub 5%, și cu Suedia, singura țară unde salariile medii au scăzut în termeni nominali, din cauza fluctuațiilor de schimb valutar.
România și provocarea echilibrării salariilor
Deși România încă se află sub media Uniunii Europene la majoritatea indicatorilor, ajustarea pentru puterea de cumpărare demonstrează că salariile oferă o calitate a vieții mai bună decât sugerează cifrele brute. Într-un clasament în care țările vestice, precum Luxemburg, Belgia și Danemarca, domină topul cu salarii ajustate de peste 45.000 PPS, România reușește să țină pasul și să-și îmbunătățească poziția și să fie foarte aproape de Italia. Depășește țări precum Croația, Cehia, Cipru, Polonia, Portugalia, Bulgaria, Slovacia și Grecia.
Bugetari de lux
În mod paradoxal însă, în România salariile bugetarilor sunt mult mai mari decât ale celor care lucrează în priva.
„Să nu uităm că România are bugetarii cel mai bine plătiți din lume, avem bugetari care primesc, în momentul de față, zeci de mii de euro pe lună de la stat. Și avem în continuare instituții publice în care s-a acordat, în aceste zile, al 15-lea salariu. Și salariile sunt undeva la nivel de 3.000 de euro pe fiecare angajat”, a spus analistul economic Adrian Negrescu, în direct la Euronews.
Experții spun că este nevoie de o reducere a aparatului bugetar, nu de e înghețare a salariilor, care nu rezolvă mare lucru din problema imensă a deficitului bugetar, de circa 8,5%. Practic, cheltuim cu 30 de miliarde de euro mai mult decât ne permitem.
„Ce ni se propune acum, dincolo de înghețarea salariilor și pensiilor, sunt pur și simplu niște măsuri de cosmetizare a realității bugetare. Pentru că adevăratele restructurări ale aparatului public și modului în care sunt cheltuiți banii publici întârzie. Așa că nu sunt măsuri care, într-adevăr, să reducă factura bugetară. Sunt mai mult măsuri de cosmetizare a unei realități, menite să impulsioneze investitorii să continue să sprijine, din punct de vedere financiar, această țară.”, a mai spus acesta.
Soluția lui Mihai Daraban
Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, este unul dintre experții care spune de mulți ani că România va intra în capacitate de plată dacă nu își reduce dramatic cheltuielile de funcționare ale administrației. Acesta a oferit și o soluție pentru a preveni această catastrofă economică.
„Pe termen mediu și lung, vom intra în incapacitate de plată. Dacă pe termen mediu România nu se organizează administrativ, să scadă dramatic cheltuielile de funcționare ale administrației, România va intra în incapacitate de plată. Incapacitatea de plată s-a mai întâmplat, și la țări G20, Argentina, Grecia, mai acum câțiva ani. Se poartă. Nu poți ca, la cinci lei cheltuiți, unul să fie din împrumut. Nu poți s-o duci așa. Toate deficitele se acoperă din împrumut. Totul e pe împrumut. Până când credeți. Până într-o zi.”, a explicat acesta.
Căci va veni o zi în care România nu va mai putea să se împrumute.
Soluția propusă de CCIR este reorganizarea administrativă, care se poate face simplu și repede, în opinia lui președintelui instituției.
„Acest lucru, având în vedere Constituția existentă, se poate face de pe o zi pe alte, prin asumare guvernamentală. Nu ai nicio procedură de îndeplinit. Dai un termen de șase luni, în care, de exemplu, Consiliul Județean Tulcea să transfere baza de date la Consiliul Județean Constanța. După, poți să spui că se poate lucra până la proximele alegeri cu un consiliu județean lărgit. Mă refer la aleși. Aparatul administrativ, la privat. Se descurcă. Poți avea niște salarii compensatorii, ca la minele din valea Jiului, pentru că, până la urmă, de aceea faci această restructurare administrativă, să scazi cheltuielile statului.”, a explicat Mihai Daraban.
Acesta a mai spus că este „o nebunie” să ai primării cu câteva sute de locuitori, cu primari care au ambiția să aibă școli și creșe deschise pentru numai câțiva copii, când este evident mai ieftin să îi transporți într-o localitate mai mare, unde se pot face clase de 20 de copii.
Mihai Daraban a mai înaintat o idee: aceea ca aleșii locali din consiliile municipale și județene să nu mai fie plătiți, pentru că au serviciu.
„Statul mănâncă enorm de multe resurse. Criterii de performanță nu există în domeniul administrativ. Și digitalizarea este sabotată tot de funcționar, care se teme că printr-o digitalizare perfectă ar rămâne fără loc de muncă. Nu li s-a întâmplat nimic. Au rămas acolo cu toată digitalizare.”, a subliniat președintele CJC.
Mihai Daraban a dat exemplul Poloniei, care a realizat o astfel de reorganizare. Polonia, la 38 de milioane de locuitori, are 900.000 de bugetari, iar noi avem, la 20 de milioane de locuitori, 1,3 milioane bugetari.
Acesta a mai spus că, în ceea ce privește poziția CCIR referitoare la reorganizare nu prevede modificări în sectoarele educație, sanitar, militar, ci strict de administrația publică locală și centrală.
„De ce Bucureștiul are șapte primării? Nu vedeți că din lipsă de activitate își scot copacii unul altuia? E de noaptea minții. Nu au ce face, se calcă pe picioare. Șase primari de sector și unul general, fiecare cu buget, fiecare cu aparat de lucru, fiecare cu consiliu local. Vă dați seama câți bani? Sunt bani risipiți! De aceea ajung și la activități de genul ăsta, să-și scoată copacii. Vă dați seama că ei nu au treabă.”, a mai spus Mihai Daraban.
Recomandare:
