De multe ori, oamenii de afaceri români au afirmat, cu dovezi, că sunt tratați în țara lor mai rău decât străinii. Nu numai ei, dar și analiștii economici de renume au recunoscut că multinaționalele sunt favorizate în fața firmelor cu capital autohton, situație nu numai anormală, ci cât se poate de ilegală, în multe cazuri.
Unul dintre cazurile care a ținut primele pagini ale ziarelor, în ultima vreme, este cel al lărgirii plajelor, în care sunt implicate SC Comprest Util SRL, o firmă de renume din Constanța, administrată de omul de afaceri Grigore Comănescu, și olandezii de la Van Oord, de fapt Van Oord Dredging and Marine Construction BV – Sucursala Constanța.
Am scris în mai multe rânduri despre acest caz, dar acum au apărut informații noi și aproape incredibile.
SC Comprest Util a cerut în instanță, pe 15 aprilie, Tribunalului Constanța, Secția a II-a Civilă, deschiderea procedurii de insolvență împotriva debitoarei Van Oord Dredging and Marine Construction BV – Sucursala Constanța, lider al Asocierii Van Oord Dredging and Marine Construction BV – Societatea de Construcții în Transporturi București SA (SCT), pentru neplata creanței în sumă de 3.950.026,16 lei. Da, este vorba depre mai puțin de un milion de euro, la o lucrare pe fonduri europene care a costat de peste 150 de ori mai mult decât atât.
Să vedem pe ce se bazează cererea firmei constănțene.
În 8 noiembrie 2013, între aceasta și SCT au fost încheiate contractile nr 14 și 15 de furnizare de materiale cu punere în opera pentru realizarea lucrării ”Protecția și reabilitarea zonei sudice a litoralului românesc al Mării Negre, în zona Tomis Nord și Tomis Centru”, al cărei beneficiar este Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral.
Pe parcursul derulării contractelor, asociatul debitoarei, SCT, s-a confruntat cu o serie de probleme de solvabilitate, situație ce a creat o stare de incertitudine în ceea ce privește plata materialelor și a lucrărilor executate de către Comprest Util SRL, situație ce s-a confirmat prin faptul că, la data de 21 decembrie 2015, prin sentința civilă nr 10289, pronunțată de către Tribunalul București în dosarul 25304/3/2013, s-a dispus deschiderea procedurii de insolvență asupra Societății de Construcții în Transporturi București SA.
Anterior deschiderii procedurii de insolvență asupra SCT, pentru a fi evitată o situație de neplată pentru creditoare, între Comprest Util SRL, Van Oord și SCT București SA au fost încheiate acorduri și acte adiționale cu privire la procedura de plată a contravalorii materialelor și lucrărilor executate de creditoarea Comprest Util SRL la lucrarea contractată de către Asocierea Van Oord – SCT București SA.
Astfel, prin acordul Tripartid din 27 ianuarie 2015, încheiat de către Van Oord, în calitate de lider al asocierii, SCT, în calitate de membru asociat, și Comprest Util, în calitate de furnizor, s-a convenit, la art. 1, că: ”În situația în care SCT nu își îndeplinește obligațiile de plată față de Comprest Util SRL, fiind într-una din situațiile de față: a) împotriva SCT s-a deschis procedura insolvenței, b) SCT a intrat în procedura falimentului… Van Oord se obligă să îndeplinească obligațiile de plată pe care SCT le datorează către Comprest Util SRL”.
Mai mult decât atât, pe 17 iulie 2015 se semnează un act adițional la Acordul de Consorțiu, între Van Oord și SCT, prin care s-a convenit, în cazul în care SCT nu se află în niciuna din situațiile de mai sus, procedura prin care debitoarea Van Oord să efectueze plățile către furnizorii SCT. Practic, s-a stabilit ca plățile către Comprest Util să fie făcute de către Van Oord, după primirea instrucțiunilor de plată emise de către SCT.
Procedura aceasta de plată a fost menționată și în actul adițional nr 2569 din 10 decembrie 2015, la contractele nr 14 și 15 din 8 noiembrie 2013, încheiat între Comprest Util și SCT București SA, în baza căreia Van Oord, cu ordinele de plată nr. 56855694 din 13 decembrie 2015 și 57166773 din 18 decembrie 2015, a efectuat plata sumelor menționate în instrucționările de plată nr 1558/11.12.2015 și nr 1565/11.12.2015, emise de către SCT București SA, mai puțin a sumei de 3.950.026,16 lei menționate în instrucționarea de plată nr. 1559/11.12.2015, pentru care în cele din urmă Comprest Util a cerut insolvența Van Oord.
Merită menționat că Van Oord a plătit până acum firmei constănțene, în baza convențiilor menționate mai sus, suma de 34.052.628,78 lei, reprezentând contravaloarea facturilor pentru lucrarea ”Protecția și reabilitarea zonei sudice a litoralului românesc al Mării Negre, în zona Tomis Nord și Tomis Centru”.
Să revenim la suma aflată în litigiu, respectiv 3.950.026,16 lei. În instrucționarea de plată nr. 1559 se prevede că aceasta va fi achitată după îndeplinirea a două condiții. Unu: după emiterea de către Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral a procesului verbal la terminarea lucrărilor – condiția a fost îndeplinită în data de 29 decembrie 2015, prin încheierea, fără obiecțiuni, a proceselor verbale de recepție la terminarea lucrărilor, respectiv nr. 27347 din 29.12.2015, pentru zona Tomis Nord, și nr. 27348 din 29.12.2015, pentru zona Tomis Centru. Doi: s-a stabilit ca suma de 1.185.008 lei, reprezentând 30% din garanția de bună execuție, va fi reținută de către Van Oord până când Comprest Util va preda, în numele SCT, către Van Oord, un instrument de grantare în forma și validitatea acceptată de Van Oord – și această condiție a fost îndeplinită, lucrările în cauză fiind asigurate pe fiecare lot în parte, așa cum rezultă și din adresa nr. 727/SH/21.01.2016, emisă de beneficiar, adică de către ABADL.
Încă un fapt extrem de important în această ecuație: Van Oord nu a făcut dovada că a remis suma ce o refuză la plată, de 3.950.026,16 lei, în contul SCT București SA sau în contul administratorului judiciar al acesteia, Consulta 99 SPRL, deși creditoarea a notificat-o, prin două adrese, în martie 2016, să facă dovada restituirii acestei sume către SCT. Este o situație cel puțin bizară. ”Prin astfel de practici abuzive și frauduloase, practicianul în insolvență Conulta 99 SPRL ne-a prejudiciat grav, prin privarea de încasare a sumei cuvenite de la Van Oord, confirm instrucționării în cauză, dar și de daune interese rezultate din întârzierea în onorarea obligațiilor noastre financiare către alți furnizori care au fost angrenați în realizarea acestei lucrări”, spune Grigore Comănescu.
Mai mult, și SCT, și Van Oord refuză să precizeze dacă a plecat din contul Van Oord suma respectivă în contul desemnat de administratorul judiciar. Și acesta refuză să răspundă la întrebarea Comprest Util ”unde sunt banii”. Legea spune că pretențiile celui păgubit trebuie să se îndrepte către cel care are banii, ori acest joc de-a alba neagra nu face decât să tergiverseze politicul.
Administratorii SC Comprest Util, bazându-se pe cele de mai sus, dar luând în considerare și alte aspecte juridice, precum certitudinea creanței, lichiditatea și exigibilitatea ei, în concordanță cu prevederile Legii nr. 58/2014, solicită, cum spuneam, deschiderea procedurii de insolvență asupra Van Oord.
Primul termen de judecată a fost stabilit pentru data de 10 mai 2016, ora 11.00. Dosarul 2582/118/2016 se va judeca la Tribunalul Constanța.
Comprest Util a mai făcut demersuri pentru a evita situația de mai sus.
Pe 16 ianuarie, Comprest Util a făcut o somație de plată, prin procedură prealabilă, prin executorul judecătoresc, către Van Oord. Niciun răspuns. A urmat introducerea unei ordonanțe de plată, așa cum prevede Codul de Procedură Civilă. Ordonanța s-a înregistrat la Tribunalul Constanța pe 25 ianuarie 2016. Termenul de judecată a fost 29 februarie 2016. La acest termen, toate condițiile fiind îndeplinite, cauza s-a judecat. Van Oord a fost apărat de o casă de avocatură din București. Interesant este că în timpul procesului a apărut în sală avocatul Maria Veriori, fostă șefă a Secției Comerciale. Aceasta a stat în sală pe toată durata când s-a dezbătut litigiul. După terminarea litigiului, martorii spun că a plecat. ”Dacă ar fi fost acolo să reprezinte pe cineva, ar fi rămas în sală”, spune unul dintre martori.
Coicindență, desigur. În urma unei investigații jurnalistice am descoperit un lucru interesant. Cabinetul de avocat ”Maria Verioti” și Cabinetul de avocat ”Marin Voicu” au încheiat, în februarie 2013, un contract de locațiune cu… Van Oord Dredging and Marine Contractors. Van Oord a închiriat o clădire situată în strada Arhiepiscopiei un imobil cu subsol, parter, două etaje și pod, de la cei doi. Cuantumul chiriei stabilit prin contract este de 7.000 de euro pe lună, la care se adaugă TVA. Și clădirea este mare, dar și suma este frumușică, nu-i așa? Contractul este semnat din partea Van Oord de către Wilhemus Henricus Johannes Scholte. Marin Voicu este, altă coincidență, este fostul șef al Curții de Apel Constanța. Contractul de locațiune era valabil până în decembrie 2015, când se preconiza, probabil, că vor fi gata lucrările. A fost prelungit printr-un act adițional până în iunie 2016, însă pe o sumă mai mică, numai pe o parte a imobilului. Evident, contractul este legal, din acest punct de vedere nu este nimic în neregulă. În măsura acestor dezvăluiri, vă lăsăm însă pe dumneavoastră să decideți dacă prezența fostei șefe a Secției Comerciale este o coincidență.
Cert este că redactarea hotărârii întârzie, în condițiile în care magistrații s-au pronunțat pe excepție. Completul de judecată a amânat la limită maximă pronunțarea, cu două săptămâni. Pe 14 martie a respins ordonanța de plată, dată fiind lipsa calității procesuale pasive de pârât a lui Van Oord. În 30 de zile trebuia redactată hotărârea, deci pe 14 aprilie. În paranteză fie spus, conform noului Cod de Procedură Civilă, procesele între profesioniști se judecă cu celeritate. Comprest Util a făcut o cerere în acest sens, dar nici până acum hotărârea nu este redactată. Există posibilitatea să se dorească să fie tergiversat procesul până în iunie, când expiră contractul de locațiune, se întreabă reprezentanții Comprest Util? Vom vedea. Un avocat ne-a spus că, dacă își părăsește sediul, o firmă este mai greu de adus în fața instanței în astfel de cazuri, pentru că pârâtul trebuie să facă dovada, în fața instanței, despre locul unde își are sediul firma dată în judecată. Pentru a nu fi un viciu de procedură, trebuie căutat sediul. O firmă pârâtă trebuie să notifice Registrul Comerțului despre schimbarea sediului, dar există cazuri în care aceste lucruri nu se întâmplă. Evident, un astfel de proces se poate câștiga în cele din urmă, dar în cazul unor sucursale din România ale multinaționalelor există riscul de a nu mai avea ce recupera.
Trebuie să punctăm un alt lucru interesant: SCT a fost deținut de Horia Simu, supranumit rege al cuprului, care a fost despăgubit de ANRP cu circa 130 de milioane de euro. Încă o coincidență, nu-i așa?
”Eu consider că nu au plătit pentru că, dacă ar fi plătit, aș fi întocmit procesul verbal de recepție, pe care nu l-am făcut până acum. Aș fi avut atunci experiența necesară pentru a avea dreptul de a participa la licitațiile viitoare. Asta vor ei, ca firmele românești să nu participe la licitații”, a spus Grigore Comănescu.
Este cunoscut și de către beneficiar, și de către consultant, că licența de execuție obținută din Franța, formele pentru prefabricate, aduse din Spania, toate materialele necesare de care dispune, îndreptățesc firma românească să aspire la licitații asemănătoare. Și astfel de licitații vor urma curând, căci este anunțată etapa a doua de extindere a plajelor. Dacă primul proiect a fost în valoare de 170 milioane euro, acesta atinge o sumă record – 800 milioane euro. Este probabil cel mai mare proiect de infrastructură din România, din ultimii zeci de ani.
”Valoarea celui de-al doilea proiect este mai mare. Sunt aproape 800 de milioane de euro și este împărțit în două etape. Cred că experiența care s-a câștigat în acest prim proiect este foarte utilă pentru ce vrem să facem mai departe. Studiile de fezabilitate sunt deja demarate și eu sper ca, în timpul mandatului meu, să se încheie și să putem purcede cu licitația și chiar cu contractarea, astfel încât lucrările efective să înceapă de anul viitor”, a declarat Ministrul Mediului, Cristina Pașca Palmer, în martie 2016, în Constanța.
Suntem convinși însă că, atunci când vorbea de experiența care s-a câștigat, nu cunoștea detaliile cazului despre care scriem. Nu ar fi deloc rău ca ministerul să se aplece asupra sa.
Te-ar putea interesa și:
A devenit România colonie economică? Detalii despre cazul Van Oord
Dezvăluiri incredibile în cazul Van Oord – Comprest Util
