Comisia de agricultură a Camerei Deputaților grăbește apariția noilor reglementări referitoare la vânzarea terenurilor, prin modificarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan.
Conform declarației președintelui comisiei de specialitate din Camera Deputaților, deputatul Alexandru Stănescu, modificările sunt pregătite de un an de zile, iar intenția comisiei este ca schimbările legislative să fie promovate în actuala sesiune parlamentară.
„Am propus câteva modificări în ceea ce privește preempțiunea asupra cumpărării terenurilor. În ceea ce privește persoanele juridice care au drept de cumpărare, ne propunem să excludem fondurile de investiții și vrem să introducem clauza ca orice cumpărător să aibă experiență în domeniul agricol. În același timp, propunerile vizează obligativitatea cumpărătorului de a avea un domiciliu în țară”, a declarat deputatul Alexandru Stănescu, președintele Comisiei de agricultură a Camerei Deputaților.
Pentru ca modificările legislative să ajungă în dezbaterea plenului Parlamentului mai este nevoie de un raport final și de un aviz al Comisiei juridice.
Emil Dumitru, fermier și fost președinte Pro Agro, este de părere că modificările trebuie completate cu un plafon maxim până la care se poate face vânzarea terenurilor.
„Este nevoie ca plafonul maxim să fie stabilit pe baza unui studiu realizat de Institutul de Economie Agrară care să arate dimensiunile fermei optime”, a declarat Emil Dumitru.
Numai că cercetătorii din domeniul agricol sunt sceptici în ceea ce privește definirea fermei optime.
„Este dificil de definit ferma optimă. Ne întrebăm care este indicatorul principal luat în calcul? Producția, profitul, criteriul social? Sunt mai mulți indicatori „optimi” și, din acest punct de vedere, este dificil de făcut o analiză”, ne-a declarat Cecilia Alexandri, director al Institutului de Economie Agrară.
Ferma optimă este dificil de definit, întrucât tehnologiile se schimbă, fermele devin tot mai performante și, deci, au nevoie de mai mult teren. A căuta ferma optimă este ca și cum ai trage într-o țintă mișcătoare, ne-au declarat surse din domeniul cercetării agricole.
De asemenea, o dificultate privind plafonul maxim este dată de faptul că, în România, în prezent, există fermieri care au deja proprietăți mari. Specialiștii se întreabă:
„Ce facem cu acești fermieri dacă suprafețele deținute sunt mai mari decât plafonul maxim? Îi obligăm să vândă o parte din teren pentru a se încadra în prevederile legii?”
Deputatul Alexandru Stănescu pledează pentru înaintarea în Parlament a modificărilor discutate de comisie.
„Se poate veni după aceea cu o inițiativă privind introducerea unui plafon. Pentru că, impunerea unui plafon, acum, este o temă dificilă, care poate genera contestări de natură constituțională, și, atunci, pentru a nu strica o muncă de un an îmi propun să mergem pe cele trei modificări principale și, apoi, pe o schimbare legislativă care să introducă și acel plafon de deținere a terenurilor agricole”, a declarat Alexandru Stănescu.
Sursa: FermierinRomania.ro