Se lucrează la noul CET, dar pensiile speciale și dezmățul bugetar sunt un pericol. Guvernul pregătește un plan B

Azi, la sediul Termocentrale Constanța, situat pe bulevardul Aurel Vlaicu nr. 123, a avut loc prezentarea stadiului lucrărilor la noua centrală termică a orașului. Evenimentul a fost organizat la solicitarea presei, după cum a spus directorul companiei. Coincidență sau nu, peste câteva zile începe campania electorală pentru alegerea președintelui, iar astfel de conferințe sunt un bun prilej pentru a arăta alegătorilor faptul că actualul guvern, care are un candidat, face lucruri.

„Este un proiect foarte important pentru noi. Este pentru prima dată în 30 de ani când nu mai avem doar panouri pe care scrie că se construiește — acum chiar se construiește.”, a declarat Daniel Popa, director general Termocentrale Constanța: Se referea la promisiunile lui Radu Mazăre de a realiza un nou CET.

Primele cifre: 14% progres fizic, 100 de milioane deja investiți

Lucrările la noul CET au demarat la începutul acestui an, după ce autorizația de construcție a fost emisă în decembrie 2024. Managerul de proiect, Alexandru Zală, a anunțat că ritmul inițial a fost afectat de condițiile meteo, însă se fac eforturi pentru recuperarea întârzierilor. În prezent, proiectul a ajuns la un stadiu de 14%, fiind mobilizați 53 de muncitori, cu perspectiva de a ajunge la 100 în perioada următoare.

Impact major pentru oraș, promisiuni pentru confort și costuri reduse

Primarul Constanței, Vergil Chițac, a subliniat importanța strategică a proiectului, atât din punct de vedere ecologic, cât și economic:

„Investiția de aproximativ 742 de milioane de lei, finanțată prin PNRR, va aduce confort termic sporit și costuri mai mici pentru locuitori. Apa caldă va fi furnizată 24 din 24, fără opriri. Deja se văd rezultatele – gigacaloria s-a ieftinit.”

Noul CET va funcționa inițial pe gaz natural, urmând ca în viitor să fie introdus și hidrogenul lichid. Proiectul vine în completarea reabilitării rețelei de transport a energiei termice din oraș, iar prima etapă a lucrărilor este programată să fie finalizată în cursul acestui an.

Constantin Saragea, secretar de stat în Ministerul Energiei, a precizat că s-au realizat deja lucrări în valoare de peste 100 de milioane de lei, din totalul de 740 de milioane.

Susținere de la Ministerul Energiei și Guvern

L-am întrebat pe Constantin Saragea, secretar de stat în Ministerul Energiei, despre riscul pierderii fondurilor PNRR, în contextul în care România se confruntă cu presiuni legate de absorbția acestora. „Ne propunem ca aceste fonduri să nu fie pierdute. De aceea, au loc discuții și întâlniri permanente între reprezentanții ministerelor coordonatoare de reforme — cum este și Ministerul Energiei —, între Guvernul României și reprezentanții Comisiei Europene. Suntem într-un proces de discuții și negocieri privind unele investiții și reforme din PNRR și ne dorim ca România să nu piardă niciun ban. Există și un plan B. Sunt analizate mai multe variante de lucru, aflate încă în faza de discuție. Acestea nu au fost finalizate, urmând să fie comunicate de Guvern în cel mai scurt timp.”

De la Palatul Victoria la șantierul CET

George Niculescu, președintele ANRE, a rememorat momentul semnării proiectului în decembrie 2022, alături de premierul Nicolae Ciucă și primarul Chițac:

„La finalizarea lucrărilor vom acorda licența de exploatare. În calitate de constănțean, sunt bucuros că proiectul avansează eficient.”

Un model pentru întreaga țară

Claudiu Crețu, directorul general al ELCEN București, antreprenorul general al lucrării, a punctat faptul că investiții precum cea de la Constanța sunt esențiale pentru un sistem energetic echilibrat:

„Cu cât mai mulți megawați puși în funcțiune, cu atât șansa unui preț mai mic la energie. Constanța devine un exemplu pentru toată țara. Avem nevoie de unități moderne, eficiente și flexibile.”

Recomandare: Valeriu Iftimie, omul de afaceri care construiește noul CET, folosește transportul în comun în București, dar vine cu avionul privat în Constanța

De ce riscă România să piardă bani din PNRR

România riscă să piardă fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) din mai multe motive, care țin de întârzieri administrative, probleme legislative și dificultăți în implementarea proiectelor. Iată principalele cauze:

1. Întârzieri în realizarea jaloanelor și țintelor

PNRR prevede sute de jaloane (etape intermediare) și ținte (rezultate finale), pe care România trebuie să le îndeplinească la termene clare, pentru a primi tranșele de bani. Însă:

• Unele reforme au fost întârziate (de exemplu, pensiile speciale sau reforma fiscală).
• Mai multe investiții (ex: infrastructura școlară, energetică, transporturi) nu au început la timp sau sunt în stadii incipiente.

2. Probleme legislative

Uniunea Europeană a cerut României reforme structurale profunde, în special în justiție și administrație publică, iar unele legi nu au fost adoptate sau sunt controversate:

• Reforma pensiilor speciale a fost criticată de Comisia Europeană pentru că nu reduce cu adevărat inechitățile.
• Reforma salarizării bugetare este în întârziere.

3. Capacitate administrativă redusă

Multe instituții publice locale și centrale nu au resursele umane sau expertiza necesară pentru a implementa proiectele la standardele cerute de UE. Consecințe:

• Proiectele sunt întârziate sau slab pregătite.
• Licitațiile se blochează ori sunt contestate.
• Risc de neeligibilitate a cheltuielilor (banii trebuie returnați dacă nu sunt justificați conform regulilor).

4. Creșterea costurilor față de bugetele aprobate

Inflația și creșterea prețurilor la materiale de construcții și energie au făcut ca multe proiecte să coste mult mai mult decât estimările inițiale, iar statul român trebuie să acopere diferențele sau să renunțe la unele componente.

5. Reforme amânate de calcule electorale

În an electoral (2024-2025), guvernele evită să adopte măsuri nepopulare, cum ar fi:

• Reducerea aparatului bugetar,
• Eliminarea unor privilegii,
• Introducerea unor taxe noi sau raționalizarea cheltuielilor.

Aceste amânări afectează credibilitatea și ritmul de implementare a reformelor promise.

Există riscul ca o parte din granturile nerambursabile (până la 14,9 miliarde euro) să fie suspendate sau reduse dacă reformele eșuează sau sunt întârziate prea mult.